Mirosul ciudat din dormitor dimineața are o explicație. Ce se întâmplă în cele 8 ore de somn.
Dacă simți un miros ciudat imediat după ce te trezești, nu înseamnă neapărat că dormitorul este murdar. În timpul nopții, într-o cameră închisă se adună transpirație, uleiuri naturale ale pielii, particule de piele, umezeală și mirosuri din lenjerie.
La toate acestea se adaugă aerul expirat de persoanele din cameră. Dacă geamul rămâne închis, iar aerul circulă foarte puțin, mirosurile devin mai ușor de perceput dimineața.
Vestea bună este că, în cele mai multe cazuri, problema are soluții simple.
Corpul nu se oprește din activitate în timpul somnului. Pielea produce în continuare sebum, corpul pierde apă prin transpirație, iar milioane de particule microscopice de piele ajung pe haine, lenjerie și saltea.
Respirația contribuie și ea la schimbarea aerului din cameră. O persoană elimină dioxid de carbon și vapori de apă cu fiecare expirație. Într-un dormitor mic, cu ușa și ferestrele închise, concentrația de CO₂ poate crește considerabil peste noapte.
CO₂ nu este, în sine, cauza mirosului neplăcut. El este însă un indicator al aerului slab ventilat. Când aerul proaspăt intră greu în cameră, și compușii care dau mirosuri rămân mai mult timp în încăpere.
Chiar dacă nu te trezești transpirat, corpul pierde apă pe parcursul nopții. Cantitatea diferă mult de la o persoană la alta și depinde de temperatura camerei, hainele de dormit, lenjerie, activitatea fizică din ziua precedentă și starea organismului.
Transpirația proaspătă nu are, de regulă, un miros puternic. Mirosul apare mai ales atunci când substanțele din transpirație intră în contact cu bacteriile de pe piele.
O parte din umezeală ajunge în cearșafuri, fața de pernă și saltea. După mai multe nopți, aceste materiale pot păstra mirosurile și le pot elibera din nou în aer, potrivit AmeriSleep.
Perna este foarte aproape de față și scalp. În timpul nopții, pe fața de pernă ajung sebum, transpirație, salivă și produse pentru păr.
De aceea, uneori dormitorul pare curat, dar mirosul persistă. Sursa poate fi chiar patul.
Cearșafurile și fețele de pernă au nevoie de spălare regulată. Dacă există transpirație abundentă, animale de companie sau produse cosmetice folosite seara, intervalul dintre spălări poate necesita ajustare.
Salteaua primește, în timp, transpirație, particule de piele și praf. Un protector lavabil poate limita cantitatea de umezeală care ajunge în materialul saltelei.
Este important însă ca protectorul să permită circulația aerului și să fie curățat conform instrucțiunilor producătorului.
O saltea care păstrează umezeală și are un miros persistent merită verificată atent. Un miros de mucegai, pete de umezeală sau zone umede nu trebuie ignorate.
Dimineața, respirația poate avea un miros mai puternic decât în timpul zilei.
În timpul somnului, producția de salivă scade. Dacă dormi cu gura deschisă, senzația de uscăciune poate fi și mai accentuată. Bacteriile din cavitatea orală produc compuși care contribuie la respirația urât mirositoare.
Dacă mirosul dispare după igiena orală și hidratare, cauza poate fi una obișnuită. Dacă respirația urât mirositoare persistă și în timpul zilei, problema merită discutată cu medicul dentist sau cu medicul.
Diabetul poate provoca un miros fructat sau dulce al respirației și al corpului, din cauza modificărilor chimice care apar atunci când glicemia este foarte crescută. Afecțiunile renale pot determina un miros asemănător amoniacului al respirației și transpirației, deoarece organismul nu mai elimină eficient produșii reziduali.
Afecțiunile hepatice pot provoca mirosuri corporale neobișnuite, uneori descrise ca fiind stătute sau asemănătoare peștelui, care pot deveni mai evidente într-un dormitor închis. Infecțiile sinusurilor și problemele respiratorii pot favoriza respirația urât mirositoare și mirosul neplăcut asociat secrețiilor nazale.
Afecțiuni ale pielii, precum eczema sau infecțiile fungice, pot produce, de asemenea, mirosuri specifice, mai ales într-un mediu cald și umed, precum patul. Dacă observi o schimbare bruscă sau accentuată a mirosului corporal ori al respirației, este indicat să discuți cu un medic pentru a exclude o posibilă problemă medicală.
Un coș cu haine purtate, mai ales dacă acestea au fost transpirate, poate contribui semnificativ la mirosul din dormitor.
Hainele sintetice pot păstra anumite mirosuri mai mult timp. Dacă hainele umede ajung direct în coș și rămân acolo, mirosul poate deveni mai puternic.
Un coș cu capac și aerisire potrivită poate limita răspândirea mirosurilor. Hainele ude ar trebui lăsate să se usuce înainte de a ajunge în coș.
Covorul și covorașele adună praf, particule de piele, păr, scame și diverse substanțe aduse de pe încălțăminte sau de pe picioare.
Dacă în dormitor doarme și un animal de companie, cantitatea de păr și particule poate crește.
Aspirarea regulată ajută. Dacă mirosul persistă, covorul poate avea nevoie de o curățare mai profundă.
Un dormitor prea umed poate deveni mai greu de aerisit și poate favoriza apariția mirosului de mucegai.
Condensul pe ferestre, pereții reci, petele închise la culoare sau un miros persistent de umezeală sunt semne care merită atenție.
Un higrometru simplu poate arăta nivelul de umiditate din cameră. Pentru confort și controlul riscului de mucegai, este util să eviți perioadele lungi cu umiditate foarte mare.
Nu ai nevoie de parfumuri puternice pentru cameră. Mai util este să elimini sursa mirosului.
Deschide fereastra pentru a permite schimbul de aer. Dacă locuința permite, aerisirea prin două deschideri aflate în zone diferite poate accelera schimbul de aer.
Un ventilator poate ajuta la circulație, dar nu înlocuiește aportul de aer proaspăt.
După trezire, lasă lenjeria să se aerisească. Dacă umezeala rămâne prinsă între cearșafuri, materialele se usucă mai greu.
Cearșafurile și fețele de pernă au nevoie de spălare regulată. Temperatura de spălare trebuie aleasă în funcție de eticheta materialului și de recomandările producătorului.
Nu este nevoie să folosești permanent apă foarte fierbinte. Important este ca lenjeria să fie curățată suficient de des și să se usuce complet.
Protecția de saltea intră direct în contact cu umezeala și particulele care ajung din pat. Dacă o neglijezi, aceasta poate deveni o sursă de miros.
Aspirarea îndepărtează praful și particulele care se acumulează în jurul patului. Acordă atenție zonelor de sub pat și de lângă pereți.
Scoate mâncarea și paharele din dormitor
O cană cu cafea, un pahar cu suc sau resturi alimentare pot contribui la mirosuri neplăcute. Nu lăsa astfel de recipiente peste noapte.
Dacă dormitorul are permanent un miros de mucegai, umezeală, canalizare sau substanțe chimice, simpla aerisire nu rezolvă problema.
Verifică pereții, zona din jurul ferestrelor, salteaua, mobilierul și eventualele surse de umezeală.
Există și situații în care schimbarea mirosului corporal sau al respirației poate avea o cauză medicală. Un miros neobișnuit, apărut brusc și persistent, mai ales dacă este asociat cu alte simptome, merită discutat cu un medic.
Dacă mirosul apare doar dimineața și dispare după câteva minute de aerisire, cauza este cel mai adesea legată de aerul stagnant și de acumularea normală de umezeală și mirosuri în timpul nopții.
