Cercetarea medicală este extrem de importantă, iar România ar trebui să țină pasul cu restul lumii. Dar în ultimii 20 de ani, cercetarea a fost devalorizată în România, susține prof. dr....
Motivația principală a omului de știință român, plecat pe alte meleaguri, a fost cercetarea de bază și a petrecut peste 20 de ani din viață activând în acest domeniu și încercând să înțeleagă modul în care citokinele din organism, niște mci proteine care reglează formarea sîngelui și a răspunsului imun acționează asupra receptorilor și asupra celulelor țintă
,,Din această linie fundamentală, noi am avut niște observații care ne-au condus la descoperirea că o serie de boli hematologice, neoplasme mieloproliferative sunt de fapt datorate unor mutații precise în gene care codifică componente ale unei căi de semnalizare și cu această ocazie am descris primele mutații de GAC 2, GAC1 care sunt astăzi la baza unor teste moleculare, mai ales în hematologie, dar și în maladii autoimune. Cu vârsta și cu timpul, am revenit la profesia medicală, deci motivația acum s-a mai schimbat, nu mai este doar curiozitatea pur științifică biologică, ci am început să încercăm foarte intens să găsim terapii sau măcar teste moleculare mai precise și o înțelegere mai clară a bazei moleculare a unor boli cum ar fi leucemia acută mieloidă secundară și progresarea unor maladii cronice în maladii canceroase acute”, a povestit prof. dr. Ștefan Constantinescu.
În opinia prof. dr. Ștefan Constantinescu care deține funcția de director onorific pentru cooperare europeană în cadrul Academiei Române și coordonează activitatea Institutului de Virusologie „Ștefan S. Nicolau” din București, cercetătorii români în timpul comunismului și înainte de comunism erau respectați și constituiau un corp de elită.
,,După revoluția din 1990 ceva s-a întâmplat și cercetarea a rămas undeva la un nivel de prioritate extrem de scăzută pentru autorități. Nu s-a cultivat importanța cercetării în mesajul către public, nu sunt convins că se înțelege foarte bine de clasa politică importanța cercetării și deci una din problemele majore este restabilirea importanței cercetării științifice în viața unei țări, în viața cetății”, a povestit cercetătorul.
Fiind și profesor de medicină moleculară la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București, Ștefan Constantinescu este la current cu starea cercetării din România și a învățământului medical.
,,Fără cercetare științifică nu există învățământ superior. Învățământul superior care se bazează exclusiv pe predare, pe pedagogie, nu este învățământ superior. Dacă renunțăm ca țară la cercetarea științtifică asta înseamnă că desființăm în fapt universitățile, pentru că un profesor la universitate trebuie să transfere mult mai multe cunoștințe la universitate decît poate articula în timpul orelor de curs. Acest lucru nu se poate realiza decît motiând studenții să citească și să lucreze singuri. Și acest lucru nu se poate face decît prin contactul cu marile personalități. Marile personalități în multe dintre domenii vin din cercetare. Iată de ce cred eu că primul pas este lămurirea la nivel public a rolului esențial al cercetării”, a spus invitatul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical.
În ce privește situația actuală a cercetării medicale din România, cercetătorul a punctat că există o școală clinică bună în România, susținând că dacă acești clinicieni ar fi ajutați de laboratoare performante ca pacienții lor să fie investigați în mod similar cu cei din țările avansate atunci școala medicală translațională s-ar putea interga excepțional în studiile internaționale.
,,Din păcate din cauza regulilor Casei Naționale de Asigurări care nu rambursează testarea de biologie moleculară și genetică, va fi din ce în ce mai greu pentru specialiștii din România, indiferent de observațiile lor originale clinice, să se integreze studiile internaționale pentru că pacienții nu sunt investigați la fel din cauza regulilor de rambursare”, a precizat cercetătorul.
În ceea privește cercetarea fundamentală, prof. dr. Ștefan Constantinescu crede că nivelul acesteia a scăzut foarte mult și că trebuie repornit cu o injecție masivă de fonduri și cu aducerea unor specialiști eventual din străinătate în domenii ca biochimia, biologia moleculară, microbiologia, genetica, virusologia.
Urmăriți întreaga emisiune aici.
Medicul Simona Carniciu, totul despre diabet, obezitate și bolile metabolice, la Academia de Sănătate.
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Această terapie vindecă cele mai letale forme de cancer. În plus, este un soi de chirurgie, dar fără incizie.
Ciocolata este una dintre cele mai îndrăgite delicii, însă consumul său poate avea efecte neașteptate.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia vine la Academia de Sănătate.
Acest tip de cancer are o evoluție dramatică. Este diagnosticat târziu, iar speranța de viață a pacienților este redusă.
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Dr. Corneliu Toader ne vorbește despre chirurgia neurovasculară, la Academia de Sănătate.
Prof. Univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru vine la Academia de Sănătate.
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este invitatul zilei la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
