Un raport al Curții de Conturi pe marginea Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și a modului în care-l utilizează CNAS, arată exact cât de prost stă Sănătatea din...
Raportul Curții de Conturi pe marginea „Auditului de performanță privind eficacitatea și eficiența măsurilor de recuperare a creanțelor reprezentând Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, precum și utilizarea acestuia în perioada 2011-2019 la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, arată cât de prost stă Sănătatea din România.
Practic, România cheltuie cu Sănătatea mai puțin decât alte țări similare, sistemul de asigurări sociale de sănătate fiind unul centralizat, finanțat din surse publice: în mare parte e vorba de contribuțiile angajaților, la care se adaugă și ceva subvenții. Problema este că doar o treime dintre români plătesc contribuții – adică CASS pentru că sunt angajați -, restul sunt scutiți din varii motive. În general, numărul redus de persoane care contribuie la asigurările sociale de sănătate are drept rezultat o subfinanțare accentuată a sistemului de sănătate. În plus, nu toți angajatorii plăteau la timp (până la trecerea sarcinii în mâinile angajaților), iar datoriile către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate nu s-au recuperat în timp util.
„România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare, sistemul de asigurări sociale de sănătate fiind unul centralizat, cu majoritatea cheltuielilor pentru sănătate provenind din surse publice. În perioada 2011 - 2019, deși s-a încercat realizarea unui echilibru corespunzător între furnizarea accesului universal la servicii de sănătate de înaltă calitate și constrângerile bugetare, nu a fost pus în practică un sistem de finanțare a serviciilor spitalicești care să se bazeze pe costuri reale. Sistemul rămâne subfinanțat (atâta timp cât există mai mulți beneficiari decât plătitori) și centrat pe spitale și nu există nicio acțiune clară de a raționaliza infrastructura spitalicească și de a trece de la serviciile de îngrijire medicală cu internare la serviciile de îngrijire medicală ambulatorii și primare”, se arată în Raprtul Curții de Conturi.
La sfârșitul anului 2019, la sistemul public de asigurări sociale de sănătate contribuiau doar 6,74 milioane de români, în timp ce peste 12,1 milioane de români erau asigurați și beneficiari, dar scutiți de la plata CASS.
„Existența de scutiri de la plata contribuțiilor, care operează în sistem pentru unele grupuri vulnerabile (cum ar fi șomerii, pensionarii și persoanele care beneficiază de prestații sociale) pentru care statul plătește din buget, în numele acestora, către CNAS o contribuție de asigurări sociale de sănătate, pentru a garanta acoperirea serviciilor lor de sănătate, la nivelul CNAS, această contribuție nu este dimensionată proporțional cu numărul beneficiarilor, iar numărul redus de persoane care contribuie la asigurările sociale de sănătate are drept rezultat o subfinanțare accentuată a sistemului de sănătate”, se arată în raportul citat.
La aceasta se adăuga, așa cum spuneam, și faptul că ANAF-ul, cel care colectează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, iar CNAS gestionează și administrează bugetul FNUASS, nu reușește să recupereze restanțele la acest Fond Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. „Astfel se impune o colaborare armonioasă între cele două instituții în vederea stimulării creșterii colectării contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, cât și a utilizării în mod economic, eficient și eficace a bugetului Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate”, arată raportul.
Mai exact, din analiza situației primilor 50 de debitori cu obligații fiscale restante la acest buget, înregistrate și neachitate la data de 31 decembrie 2019, publicate pe site-ul ANAF, CNAS avea de încasat de la acești debitori suma de 1,55 miliarde de lei, reprezentând 3,7% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe anul 2019.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
Ce decizie a luat CNAS, în premieră pentru România.
