EXCLUSIV România riscă să rateze țintele europene pentru eliminarea hepatitelor B și C până în 2030. Ce arată datele INSP despre mortalitate și prevenție
Dr. Odette Popovici, de la Institutul Național de Sănătate Publică, a explicat care sunt problemele sistemului de supraveghere și de ce este nevoie de o abordare integrată.
În cadrul Health Forum „Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții”, organizat de DC Media Group vineri, 20 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului, Dr. Odette Popovici, medic primar epidemiolog în cadrul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din INSP, a prezentat o parte dintre progresele și dificultățile întâmpinate în prevenirea și monitorizarea infecțiilor cu HIV și a hepatitelor virale.
În perspectiva Zilei Internaționale de Luptă Împotriva HIV/SIDA, desfășurată anul acesta sub mesajul „Rethink. Rebuild. Rise.” („Regândește. Reconstruiește. Ridică-te.”), medicul a atras atenția asupra importanței strategiilor de sănătate publică, dar și asupra dificultăților provocate de lipsa unui sistem integrat de colectare și monitorizare a datelor.
România este departe de țintele pentru mortalitatea asociată hepatitelor B și C
Unul dintre semnalele de alarmă prezentate de medicul epidemiolog privește mortalitatea asociată infecțiilor cu virusurile hepatitice B și C. România nu a atins nici măcar obiectivele intermediare stabilite pentru anul 2025, iar distanța față de țintele propuse pentru 2030 rămâne considerabilă.
Potrivit datelor prezentate de Dr. Odette Popovici, obiectivul intermediar pentru 2025 era de cel mult 7 decese la 100.000 de locuitori asociate hepatitei B și de cel mult 3 decese la 100.000 de locuitori asociate hepatitei C.
În realitate, valorile înregistrate au fost de 12 decese la 100.000 de locuitori pentru hepatita B și de 13,8 pentru hepatita C.
Pentru 2030, ținta este reducerea mortalității asociate celor două virusuri sub 6 decese la 100.000 de locuitori.
„Noi ne aflăm la 12 față de 7 pentru virusul hepatitei B, respectiv 13,8 față de 3 pentru hepatita C. Deci erau ținte intermediare pentru 2025. În cei 3 ani poate că s-a mai redus puțin din acest decalaj, dar cu siguranță până în 2030 e puțin probabil că vom atinge aceste ținte, mai ales dacă nu există mobilizare serioasă”, a explicat Dr. Odette Popovici.
Studiul privind mortalitatea atribuibilă hepatitelor B și C a fost realizat sub coordonarea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), fiind un demers multicentric la care au participat și Italia și Spania. Analiza a vizat datele din 2022, acestea fiind cele mai recente disponibile la momentul realizării studiului pentru mortalitatea prin ciroză hepatică decompensată și carcinom hepatocelular.
Numărul testărilor pentru HIV a crescut, dar există și rezultate îngrijorătoare
În ceea ce privește infecția HIV, există și evoluții pozitive. Raportul de monitorizare a strategiei HIV/SIDA se afla în curs de finalizare la nivelul INSP, la momentul declarației medicului.
Printre progresele evidențiate se numără creșterea numărului de teste efectuate în 2025 în grupele populaționale la risc, inclusiv în rândul persoanelor cu infecție HIV/SIDA. Potrivit medicului, numărul testărilor a crescut cu aproape o treime.
De asemenea, numărul cazurilor noi a fost în scădere, iar în 2025 toți copiii născuți din mame seropozitive au beneficiat de profilaxie pentru reducerea riscului de transmitere a infecției de la mamă la copil.
Există însă și un indicator care a evoluat în direcția opusă: testarea gravidelor pentru HIV.
„Dar aș pomeni doar faptul că a scăzut foarte mult procentul gravidelor testate în anul 2025 pentru infecție HIV, undeva la 60%, față de aproape 78% în anul anterior și cu mult, bineînțeles, față de ținta propusă pentru 2030 de 100%”, a atras atenția medicul.
Lipsa unui sistem integrat de date îngreunează monitorizarea bolilor
O altă problemă importantă semnalată de reprezentanta INSP este fragmentarea datelor medicale. Informațiile necesare pentru monitorizarea hepatitelor virale B și C provin din surse diferite și nu sunt integrate într-un singur sistem, ceea ce face dificilă urmărirea evoluției bolilor și evaluarea intervențiilor.
Medicul a explicat că INSP coordonează metodologic supravegherea epidemiologică, verifică și validează datele introduse la nivel județean și în București și urmărește respectarea definițiilor standardizate de caz. Aceste proceduri permit compararea informațiilor atât în interiorul țării, cât și cu cele raportate la nivel european.
Totuși, când vine vorba despre hepatitele virale, procesul este mult mai complicat.
„Și la capitolul ăsta noi suferim cel mai mult, pentru că dacă la nivelul anilor '89-'90 eram cu digitalizarea și automatizarea undeva în antichitate, la momentul 2026 suntem undeva în Evul Mediu, cam acesta este nivelul”, a spus Dr. Odette Popovici.
În cazul HIV, monitorizarea este mai simplă datorită existenței unei baze naționale de date, gestionată de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, cu care INSP colaborează inclusiv pentru verificarea și transmiterea informațiilor către instituțiile europene.
Pentru hepatitele B și C, însă, datele sunt dispersate, iar integrarea lor într-un sistem comun rămâne o provocare.
Screeningul ar trebui să includă mai multe infecții, nu doar HIV sau hepatitele
Dr. Odette Popovici a subliniat că depistarea infecțiilor ar trebui realizată într-o manieră integrată, astfel încât persoanele testate să poată beneficia de evaluarea mai multor riscuri, nu doar a unei singure boli.
Medicul a vorbit despre necesitatea screeningului pentru HIV, hepatitele B și C, dar și pentru alte infecții cu transmitere sexuală. În cazul persoanelor cu rezultat pozitiv pentru hepatita B, testarea pentru hepatita D ar trebui, de asemenea, să devină o practică obișnuită.
„Screening de o manieră integrată pentru HIV, pentru hepatite B-C și automat după B pozitiv testarea pentru D trebuie să intre în reflex. Dar și pentru infecții cu transmitere sexuală și da, nu lăsăm de-o parte prostituatele”, a declarat medicul.
Aceasta a atras atenția și asupra nevoii de centre comunitare care să faciliteze accesul la testare și prevenție, subliniind că medicul de familie trebuie să aibă un rol central în aceste intervenții.
De ce medicul de familie nu are întotdeauna toate rezultatele testelor gravidelor
O dificultate concretă apare în cazul monitorizării gravidelor. Potrivit medicului epidemiolog, multe femei însărcinate se testează în cabinetele medicilor obstetricieni-ginecologi, însă rezultatele nu ajung întotdeauna și la medicul de familie, chiar dacă gravida este înscrisă pe lista acestuia.
Această lipsă de comunicare îngreunează inclusiv calcularea procentului gravidelor testate și a numărului celor cu rezultate pozitive.
Pentru a rezolva problema, INSP a început să solicite, prin intermediul direcțiilor de sănătate publică, date de la cabinetele de medicină de familie privind gravidele înscrise pe listele acestora.
Medicul a explicat că monitorizarea trebuie să continue pe tot parcursul îngrijirii, inclusiv după naștere, când prevenirea transmiterii hepatitei B la copil este esențială.
„De ce este important acest lucru? Pentru că copilul care este infectat de la naștere are o probabilitate de 90% de a dezvolta infecție cronică cu virusuri hepatice”, a avertizat Dr. Odette Popovici.
În acest context, medicul a subliniat importanța administrării imunoglobulinei specifice în primele 12 ore de la naștere, împreună cu vaccinul împotriva hepatitei B, pentru ca profilaxia să fie eficientă.
Prevenția, monitorizarea corectă și colaborarea dintre specialitățile medicale sunt, astfel, elemente esențiale pentru reducerea transmiterii infecțiilor și atingerea obiectivelor de sănătate publică.
