Vicepreşedintele Comisiei pentru sănătate din Senat, Renică Diaconescu, a declarat că este nevoie de noi legi ale sănătății și rezidenţiatului, elaborate pe baza unor principii moderne şi...
Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din Senat le-a transmis studenţilor şi jurnaliştilor prezenţi în Aula Academiei Române că este nevoie de o schimbare a Legii sănătăţii, precum şi a Legii rezidenţiatului. El a participat online la dezbaterea cu tema "Rezidenţiatul şi perspectiva sistemului medical din România", organizată de Colegiul Medicilor Stomatologi Iaşi.
În ceea ce priveşte examenul de rezidenţiat pe loc sau pe post, parlamentarul l-a catalogat a fi "o mare prostie", întrucât Ministerul Sănătăţii cere direcţiilor de sănătate publică să anunţe posturile care sunt valabile într-un spital.
"Dar direcţiile sanitare nu mai au nicio funcţionalitate. Ele cer managerilor de spitale posturile care sunt vacante peste cinci ani, iar managerii care nu au o vedere de perspectivă le blochează, pentru că îi interesează să ocupe posturile imediat, şi nu peste cinci ani. Cred că numărul de locuri este de peste 4.000-5.000 de specialişti, în afară de Dentară şi Farmacie, numai în rândul medicinei generale în spitale. Trebuie creat la nivelul Ministerului Sănătăţii o structură de analiză şi de proiecţie pe termen lung a acestor posturi, pentru că este foarte important să ştii ce ai în România peste cinci, şase, şapte ani", a subliniat Renică Diaconescu, medic de profesie, citat de agerpres.ro.
El a spus că acesta este şi motivul pentru care a crescut vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani la medici.
"Semnalele care ne veneau nouă, spre exemplu, în Comisia de sănătate din Senat erau că în spitalele mici şi foarte mici la plecarea acestor medici la pensie ar fi însemnat să nu vină nimeni. Apetitul medicilor tineri nu era pentru astfel de unităţi medicale, ci pentru centre universitare, mulţi preferând să lucreze în spitale clinice pe bani mai puţini sau aproape deloc ori să facă voluntariat decât să lucreze în aceste spitale mici din România, pentru că în primul rând se temeau că se vor deprofesionaliza. Într-un spital mic nu ai tomograf, nu ai angiograf, probabil că foarte multe analize de laborator nu le poţi face. Atunci e evident că medicii tineri, şcoliţi şi formaţi pe aparatură şi sisteme de înaltă performanţă ocolesc spitalele mici din România mai puţin dotate. Dacă vrem să atragem medici tineri în spitalele mici, pentru că apetitul este pentru clinici şi spitale judeţene de urgenţă, trebuie să creăm şi la nivelul spitalelor mici un program de creştere a nivelului de investigaţii. Aş plăti probabil şi un spor de deplasare a medicului de a se caza şi de a avea un beneficiu financiar ca să poată să stea acolo", a declarat Renică Diaconescu.
Întrebat fiind cum poate fi rezolvată problema recunoaşterii rezidenţiatului absolvenţilor de medicină din România în alte ţări, parlamentarul a răspuns că este nevoie de încheierea unor acorduri.
"Pentru rezidenţiatul în străinătate cred că trebuie semnat un acord. E o mare greşeală să nu recunoşti specializarea în UE sau SUA sau Canada. Trebuie semnate acorduri între Ministerul Educaţiei şi ţările respective sau trebuie făcut un proiect european sau transeuropean cu SUA şi Canada sau Australia ori alte ţări mai dezvoltate", a precizat senatorul.
El a mai susţinut că va trebui găsită o soluţie pentru medicii generalişti, ca să poată să se ridice la nivelul lor de pregătire.
"Aş vrea ca medicul generalist să facă în pregătirea lui ecografie, să facă foarte multe stagii în care să se specializeze. Medicul generalist când termină rezidenţiatul trebuie să ştie să fie un bun ecografist, un bun cardiolog, să fie un bun neurolog, un bun chirurg pe microchirurgie intervenţională. Numai atunci vom dezvolta şi vom aşeza medicina românească pe un plan ascendent, când îi vom da medicului de familie puterea să rezolve foarte multe cazuri la cabinetul lui", a precizat Diaconescu.
Întrebat fiind de un absolvent de Medicină Dentară dacă toţi cei care au obţinut la examenul de rezidenţiat din 8 decembrie 60% din nota maximă pe ţară vor fi începând cu anul 2020 medici rezidenţi, vicepreşedintele Comisiei pentru sănătate a declarat că începând de marţi dimineaţa acest fapt este lege şi nu poate fi încălcat.
"Este amendamentul meu, care a devenit lege. În cazul în care numărul candidaţilor care promovează examenul de rezidenţiat este mai mare faţă de cifra de şcolarizare anunţată, acesta se va suplimenta până la repartiţia tuturor candidaţilor, astfel încât toţi candidaţii să poată accesa la un loc sau un post de rezidenţiat. Ministerul Finanţelor Publice asigură resursele necesare şcolarizării prin rezidenţiat la nivelul cifrelor de şcolarizare aprobate. Este o lege care trebuie respectată, ea a trecut prin cele două Camere din Parlament şi a fost aprobată de preşedintele României", a afirmat el, citat de aceeași sursă.
În cadrul dezbaterii tinerii au atras atenţia şi asupra bibliografiei examenului de rezidenţiat, aceştia solicitând actualizarea materiei şi includerea ei într-un singur volum.
"Nu consider că este OK metodologia acestui examen în ceea ce priveşte procedura de desfăşurare a concursului. Mă refer la durata necesară şi alocată - patru ore pentru 200 de întrebări, 150 complement multiplu, 50 complement simplu. Dacă este să luăm în considerare şi faptul că durata grilelor este de o oră şi jumătate, timpul real de desfăşurare este mult mai mare. Mai este şi problema "îmbulinatului". Este o procedură destul de cronofagă, care ne ia aproximativ o oră şi jumătate din durata examenului de concurs. Consider că acest examen ar trebui tehnologizat. Mă refer la platforme sau softuri specializate similare, să zicem, testului auto", a declarat Dragoş Veliche, medic rezident.
La dezbatere au participat studenţi, candidaţi la examenul de rezidenţiat, medici rezidenţi, coordonatori de rezidenţiat, cadre didactice şi reprezentanţi ai Colegiului Medicilor Iaşi, Colegiului Medicilor Stomatologi Iaşi şi Colegiului Farmaciştilor Iaşi.
Condițiile în care asigurații pot beneficia de vaccinuri pe bază de prescripție electronică utilizată în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
