România nu are nevoie de spitalele regionale, a subliniat Dr Dan Perețianu, la Interviurile DC News și DC Medical. Construirea lor va lovi în celelalte
Dr Dan Perețianu, liderul Sindicatului medicilor Esculap, fost președinte al Camerei Federative a Medicilor spune că avem toate unitățile medicale de care avem nevoie în țară și că ar trebui să investim în ele, nu să construim spitalele regionale.
„Eu sunt împotriva spitalelor regionale. Eu sunt împotrivă să se mai construiască vreun spital în România! În 1968 s-a făcut o cercetare, câte spitale trebuie să fie, când a venit profesorul Dan Enăchescu. Și statul român din vremea aceea a construit toate spitalele care trebuiau să fie construite în România. Nu mai este nevoie de alte spitale. România, în acest moment, are cele mai multe spitale pe cap de locuitor, are cele mai multe paturi și cele mai multe internări din OECD și din Europa, pe cap de locuitor. Se spune că în România nu s-au construit spitale. Nu e adevărat, domnule! În ultimii 20 de ani, în România s-au construit 150 de spitale care, în marea lor majoritate, au management privat, dar ele tot în sistemul de asigurări sunt”, a punctat liderul sindical.
Medicul a explicat că avem numărul necesar de paturi pentru nevoia reală a populației, iar dacă ar fi să construim cele trei spitale regionale, am închide din spitalele existente sau le-am lua din paturile pe care le au.
„Pentru că, poate nu știți, există o Hotărâre de Guvern, ultima dată, de pe vremea primului ministru Grindeanu, care spune câte paturi de spitale trebuie să fie în România. (Pentru spitalele regionale, n.r.) Ar trebui să fie scoase din uz alte paturi de spital, iar personalul de acolo să treacă la aceste spitale regionale”, a punctat Dr Perețianu.
Cei care cer vehement spitale noi, vin cu argumentul că spitalele vechi nu ar avea circuitele necesare și că ar fi infestate cu bacterii periculoase care dau infecții nosocomiale, așa că tot ce e vechi trebuie dărâmat.
„Nu este adevărat! Eu personal am fost la Stockholm, am fost în vizită de lucru, am avut o bursă. În Stockholm sunt două mari spitale! Este un spital foarte vechi, care se numește Karolinska (Karolinska University Hospital, n.r.), celebru, și care este un spital multipavilionar, așa cum este Colentina, deși acolo pavilioanele sunt mai mici decât la Colentina. Iar în sudul Stockholmului sunt 6 blocuri, la o distanță de 50-100 de metri, cu tunele subterane, blocuri de aproximativ 10 etaje. Un astfel de bloc e cum ar fi Spitalul Vitan-Bârzești sau cum sunt toate spitalele din capitalele de județ. Acest spital a fost construit în 1970, și profesorul Dan Enăchescu mi-a spus „domnule, eu am fost la spitalul din Stockholm și i-am luat schema”. Și schema acestui spital se regăsește în circuitele tuturor spitalelor care au fost făcute, la Alexandria, la Râmnicu Vâlcea etc”, a detaliat Dr Prețianu.
Fără discuție, spune el, mai bine am dota spitalele pe care le avem în loc să băgăm bani în spitale noi. Mai mult, ideea care se vehiculează cu acești germeni rezistenți care și-ar fi făcut „culcuș” în pereții spitalelor vechi, nu se verifică.
„Ați fost la Paris? Ați văzut Catedrala Notre-Dame? Alături este un spital care se numește Hôtel-Dieu, are a fost construit la 1683, pe locul unui alt spital construit pe la 1200. Ei, bine, Hôtel-Dieu e unul dintre cele mai performante spitale, acolo este centrul - să zicem - de diabet al Franței. Clădirea a fost, de-a lungul timpului, demolată pe bucățele. S-a dat o fațată jos, s-au pus tuburi, așa, s-a pus fațada la loc. Nu intră în zidărie germenul, ce să facă el acolo?! (...) Dacă ne gândim la Craiova, păi Craiova are un spital splendid. Este un spital uriaș, a avut 2.000 de paturi la origine. (...) Ce spital să mai faci la Craiova? Înțeleg, poate, la Cluj, unde pe strada Clinicilor sunt vechile unități. Domnule, dacă le drâmi pe alea, poți pe locul lor să construiești un spital, tip bloc. Și nu e greu să-i construiești un lheliport cum este la Municipal (SUUB, în București. n.r.) de exemplu. Sau poate la Iași, și la Iași spitalele sunt mai mici, mai ascunse, nu ajungi repede la ele. Dar în locul lor! dar ca să construiești un spital de 2.000 de paturi în București...”, a exemplificat liderul de sindicat.
Vrem, nu vrem, dacă vom construi un astfel de spital regional, va trebui să reducem numărul de paturi din altele sau pur și simplu să le închidem.
„În Convenția legată de fondurile europene și de spitalele regionale, se spune că dacă construiți un astfel de spital regional trebuie să scădeți numărul de paturi din regiunea respectivă! Dacă de exemplu la Iași vrei să construiești un spital de 1.000 de paturi, trebuie ca județele pe care le deservește, adică Suceava, Botoșani, câte județe sunt, cinci, fiecare să reducă cu câte 200 de paturi spitalele pe care le are deja. Păi, o să vrea Consiliul Județean Botoșani să scadă numărul de paturi din Spitalul Botoșani cu 200?”
Categoric, spune Dr Perețianu, ar merge mult mai bine și ar fi mult mai avantajoasă renovarea și modernizarea spitalelor existente. „Așa ar trebui să se facă”, conchide acesta.
Cât câștigă de fapt medicii de la stat și de ce sunt nemulțumiți medicii de la privat, aflați în video:
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
Contractul-cadrul a fost prelungit până la jumătatea anului. Forma viitorului contract-cadrul va fi finalizată până la 1 iulie.
