Stres crescut în perioada de pandemie pentru pacienții cu cancer: sondaj FABC
Peste 80% dintre pacienții cu cancer s-au confruntat cu un nivel crescut de stres în perioada de restricții impuse de pandemie, arată un sondaj realizat de FABC.
Pacienții cu cancer s-au confruntat cu un nivel mult mai mare de stres decât în mod obișnuit în perioada de restricții impuse de pandemie, relevă un sondaj realizat de FABC la nivel național, pe un eșantion reprezentativ de 70 de pacienți, cu vârste de peste 25 de ani.
Aproape 84% dintre cei intervievați au admis că s-au simțit mult mai stresați în perioada respectivă, aceștia fiind îngrijorați într-o proporție foarte mare (aproape 81%) că ar putea fi imunocompromiși, devenind astfel mai vulnerabili la infecții. Aproximativ 60% dintre respondenți au spus că au evitat să meargă la spital, deși aveau o programare și peste 69% au afirmat că au fost îngrijorați în legătură cu tratamentul și eventualele complicații ale acestuia. Peste 60% dintre respondenți au calificat nivelul lor actual de stres oncologic ca fiind peste 6, pe o scală de la 0 la 10.
Astfel, 54,4% dintre respondenți declară că s-au confruntat situații precum întârzieri, amânări sau chiar anulări ale programărilor la medicul curant, fie în ambulator, fie la spital. În plus, mulți dintre pacienți au decis chiar ei să amâne sau să anuleze programări la medicul specialist sau medicul de familie în această perioadă. Doar o cincime dintre pacienți au spus că nu au fost în niciuna din situațiile de mai sus.
În ceea ce privește întârzierile, amânările sau anulările, cele mai frecvente disfuncționalități au survenit în ceea ce privește consultul de reevaluare/urmărire a progresului bolii, aproape 53% dintre cei intervievați menționând că au fost în această situație. Un procent semnificativ de pacienți – aproape 34% - a raportat întârzieri/amânări sau anulări în ceea ce privește investigațiile și procedurile de diagnostic.
„Sondajul realizat de FABC arată că nivelul de stres al acestor pacienți a fost cu mult peste medie, datorită, pe de-o parte, perturbărilor apărute în sistemul medical, dar și lipsei de informații cu privire la implicațiile COVID-19 asupra patologiei lor specifice. Mulți dintre pacienți simt în această perioadă, probabil mai mult ca oricând, nevoia de suport psihologic și de sprijin susținut pentru a naviga cu bine printr-un sistem de sănătate afectat de pandemie. Încurajăm echipele medicale implicate în tratarea pacienților oncologici, în mod special medicii de familie și medicii curanți, să recomande cu atât mai mult în această perioadă accesarea serviciilor medicale de suport, cu precădere a serviciilor de consiliere psihologică. Acestea sunt extrem de importante pentru a menține un bun tonus mental al pacientului oncologic, cu influențe majore asupra stării generale de sănătate și capacității organismului de a lupta cu boala.”, spune Degi Laszlo Csaba, directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie.
Onco-plan.ro - prima resursă online dedicată pacienților cu cancer, menită să îi ajute în gestionarea stresului oncologic
Pacienții diagnosticați cu cancer pot găsi suport și informații pe platforma onco-plan.ro, dezvoltată de MSD România în parteneriat cu FABC, pe lângă servicii de consiliere psihologică. Această platformă susține persoanele cu cancer să preia inițiativa în crearea unui plan de gestionare a provocărilor emoționale și de comunicare, ce apar în urma unui diagnostic de cancer. De asemenea, le oferă exerciții practice despre cum poate fi ținut stresul sub control, precum și o metodă de evaluare a stresului pe o anumită perioadă de timp. De asemenea, îi ajută să își îmbunătățească stilul de viață și starea de sănătate pe termen lung, punându-le la dispoziție informații despre importanța nutriției. Nu în ultimul rând, platforma oferă indicații despre navigarea sistemului de sănătate și implicarea asociațiilor de pacienți în această direcție.
„Sondajul de față confirmă îngrijorările noastre cu privire la impactul major al pandemiei asupra pacienților oncologici în perioada stării de urgență și imediat după. În total, peste 45% dintre pacienții chestionați au raportat disfuncționalități în ceea ce privește accesul la analize de diagnostic și la tratament, ceea ce reprezintă un procent foarte mare. Drept urmare, medicii oncologi se vor confrunta cu problema tratării unui număr mult mai mare de pacienți depistați în stadii avansate de boală, situație în care opțiunile de tratament sunt mai puține”, spune Cezar Irimia, Președinte FABC.
„Mai mult ca oricând este nevoie de onco-planificare, un program de intervenție pentru a crește nivelul de educație privind cancerul și povara acestei afecțiuni în rândul tuturor actorilor din sistemul de sănătate: comunități, cetățeni, pacienți, cadre medicale, autorități publice și alți factori de decizie deopotrivă. Totodată, prin onco-planificare este abordată etapa supraviețuirii pe termen lung cu toate aspectele psihosociale și economice ale cancerului. Un nivel scăzut de educație privind sănătatea, în contextul actual, poate avea un impact negativ asupra capacității personale de a gestiona riscurile și de a naviga sistemul de sănătate. În același timp, poate conduce la lipsa de reacție sau întârzierea unor decizii critice, la nivel de sistem, în ceea ce privește activități de screening, depistare precoce, diagnosticare și tratament, cu implicații directe asupra rezultatelor clinice obținute la pacienți.”, spune Nicolas Renard, Managing Director, MSD România.
Accesul la diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului trebuie să constituie o prioritate
Din numărul total de pacienți cuprinși în sondajul FABC, cei mai mulți, respectiv 43,8%, au beneficiat de tratament chirurgical, aproximativ 40% de radioterapie, 34,4% de chimioterapie, aproape 23% de terapie țintită și 12,5% de imunoterapie.
“Deși întreaga atenție este îndreptată acum asupra combaterii răspândirii virusului SARS-CoV-2, nevoile de tratament ale pacienților cu cancer trebuie să constituie o prioritate. Cancerul continuă să ne afecteze și este esențial ca pacienții să aibă acces la tratament și servicii de asistență medicală și îngrijire, indiferent de nivelul de alertă al țării”, a adăugat Cezar Irimia, Președinte FABC.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
