Un nou studiu, publicat în revista Nature, arată cât de important este ca pacienții care s-au vindecat de COVID-19 să doneze plasmă.
Tratamentul cu plasmă pentru formele severe de COVID-19 ajută semnificativ pacienții, arată un nou studiu (link direct studiu), realizat de cercetători de la Spitalul Mount Sinai din New York.
Echipa a analizat 39 de pacienți spitalizați cu forme grave de COVID-19. Dintre aceștia, 87% au necesitat oxigen suplimentar pentru a respira, iar 10% erau ventilați mecanic. Pacienții au avut o vârstă medie de 55 de ani și puține comorbidități inițiale, în afară de obezitate și au primit plasmă convalescentă, în medie, la 4 zile de la internare.
La cei 39 de receptori de plasmă convalescentă, nicio reacții adversă gravă nu a fost legată de transfuzie. Un pacient a murit la 7 zile de la transfuzie (în ziua 3 după transfuzie), din cauza unui stop cardiac în contextul hipoxemiei progresive datorate COVID-19. Celelalte patru decese înregistrate în grupul analizat, acestea au fost cauzate de complicații ale COVID-19, mai precis a insuficienței multiple de organe și a șocului, care s-au petrecut în zilele 8, 9, 13 și 14 după transfuzie. Nu s-au raportat apariții suspectate de evenimente adverse asociate transfuziei, cum ar fi supraîncărcarea circulatorie asociată transfuziei sau leziuni pulmonare acute legate de transfuzie.
Datele celor 39 de pacienți au fost comparate, de către cercetători, cu cele ale altor 156 de pacienți cu COVID-19 cu simptome și istoric medical similare, internați în aceeași perioadă, care însă nu au primit plasmă.
Ce arată studiul
- la 14 zile după ce au primit terapia cu plasmă, doar 17,9% dintre pacienți mai aveau nevoie de suplimentarea cu oxigen, comparativ cu 28,2% din grupul de control care nu primiseră plasmă.
- 12,8% dintre persoanele care au primit plasmă convalescentă au murit, comparativ cu 24,4% decese înregistrate în grupul de control
- Analizele subgrupurilor au arătat beneficii semnificative de supraviețuire aduse de administrarea plasmei convalescente în cadrul subgrupului de pacienți care nu au fost intubați, au avut o durată mai scurtă a simptomelor și au primit anticoagulante, în comparație cu grupurile de control netratate astfel.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
COVID-19 va fi comparabil cu gripa sezonieră. Când se declară sfârșitul pandemiei.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
