7.500 doze de anticorpi monoclonali au ajuns în 147 spitale. Care sunt criterii eligibilitate

Ministerul Sănătății a repartizat astăzi, 2 noiembrie 2021, un număr de 7 500 de doze de anticorpi monoclonali în 147 de spitale care tratează pacienți infectați cu...
Medicamentele au fost achiziționate în baza Acordului –Cadru SANTE/2020/ C3/091 încheiat între Comisia Europeană și firma producătoarea, iar fondurile au fost alocate în luna septembrie a acestui an din Rezerva bugetului de stat.
Ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, a solicitat Comisiei de specialitate de boli infecțioase să realizeze o Informare către profesioniștii din sistemul sanitar privind modul de administrare al acestor medicamente. Informarea a fost transmisă de către Ministerul Sănătății în toare unitățile sanitare cărora le–a fost distribuit produsul. Mai mult, președintele Comisiei de boli infecțioase a Ministerului Sănătății, dr. Virgil Musta a susținut săptămâna trecută o videoconferință cu medicii care administrează medicamentul în cadrul căreia a explicat modul de administrare și a răspuns la întrebări.
“Anticorpii monoclonali sunt medicamente inovatoare care se administrează în formele ușoare și medii de boală. Corect utilizate, aceste medicamente previn cu succes trecerea la stadii severe. Reprezintă o șansă pentru noi să mai atenuăm internările în secțiile de terapie intensivă. Din această cauză am solicitat conducerii Comisiei de speialitate și reprezentanților MS implicare maximă în valorificarea lor. Fac apel și la medicii de familie care au un rol important în catagrafierea și îndrumarea viitorilor beneficiari ai acestor terapii”, a spus Cseke Attila, ministrul Sănătății.
În România, conform protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, utilizarea anticopilor monoclonali- soluție perfuzabilă se administrează pacienților cu forme ușoare și medii de boală, care nu necesită administrare de oxigen și care au factori de risc semnificativi pentru evoluția severă a COVID-19, de preferat în primele 3-5 zile de la debutul simptomelor. Eficiența anticorpilor monoclonali depinde de administrarea cat mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 7 zile.
CRITERII DE ELIGIBILITATE– criterii cumulative: 1,2,3 si cel puțin unul din factorii de risc:
Semnarea Consimțământului Informat
Forme usoare SO2>93% fara supliment de oxigen
Administrarea Ac Monoclonali <7 zile de la debutul simptomatologiei
Factori de risc pentru evoluție severă: ( se prioritizează persoane cu mai mulți factori de risc)
vârsta>65 ani
BMI>30kg/m2
B.cardiovasculare severe, insuficiență cardiacă NYHA 4, Infarct micoardic recent Cardiopatia ischemică severă
B.P.C.O.
Diabet Zaharat tip 1
Terapie imunosupresoare- terapii biologice
Pacienți cu transplant de organe sau maduvă
Pacienți cu neoplazii sau hemopatii în terapie
SIDA
În procesul de îndrumare al pacienților pentru administrarea anticorpilor monoclonali un rol important îl are medicul de familie.
Conform recomandărilor Comisiei de boli infecțioase, odată intrate în farmacia spitalului, medicamentele pot fi eliberate pacienților, după o prealabilă evaluare clinico-biologică care poate fi realizată fie în spital, fie în cabinetele medicilor de familie care, mai apoi, îndrumă pacienții penru administrare în spital.
Administrarea medicamentelor se va face în 3 locații:
Prin spitalizare de zi
La camera de garda
În Unitățile de Primiri Urgențe
Recomandări ale Comisiei de boli infecțioase pentru realizarea eficientă a procesului de administrare:
1.Organizarea la nivelul spitalelor desemnate a procesului de administrare a anticorpilor monoclonali.
2.Înștiințarea medicilor de familie prin toate canalele posibile, despre criteriile pacienților eligibili și fluxul pacientului cu infecție SARS-Cov-2 care îndeplinește criterile de administrare.
3.Catagrafierea persoanelor care se califică, de către medicii de familie, conform criteriului de patologii cronice
4.Anunțarea pacienților eligibili, conform catagrafierii realizate de către medicii de familie, în legătură cu posibilitatea și condițiile de a beneficia de acest tratament, ca terapie, în situația îmbolnăvirii și testării în primele 5 zile de la primul simptom.
5.Trimiterea pacientului calificat pentru evaluare la spitalul desemnat (sau la unul dintre spitalele desemnate) pentru administrarea anticorpilor monoclonali.
-
-
Ceaiurile care reduc pofta de dulce și echilibrează glicemia15.10.2025, 21:12
-
-
-
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Cât de agresivă este EG.5, noua tulpină COVID-19. Ar trebui să ne mai temem de COVID? Carmen Dorobăț: Pandemia nu se oprește de azi, pe mâine, în 24h. Să ne așteptăm la noi variante
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Ce s-a aflat despre antiviralele folosite pentru tratarea COVID-19. Cât de eficiente sunt remdesivir, molnupiravir și ritonavir. Cât de rapid trebuie administrate pentru a avea efect
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Descoperirea făcută acum despre COVID. Cele trei opțiuni de tratament antiviral. Adevărul despre remdesivir, molnupiravir și ritonavir
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Arcturus, XBB.1.16, noua subvariantă Omicron: simptome și prevenție. Expert: Arată o infecțiozitate crescută
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.