Alin Bob, student în anul 4 la Facultatea de Medicină a Universității Titu Maiorescu a povestit, la emisiunea Academia de Sănătate de la DC MEDICAL, ce înseamnă să fii student la o astfel disciplină...
Alin Bob, președintele Asociației Studenților pentru Inovație în Medicină, care este student în anul 4 la Facultatea de Medicină a Universității Titu Maiorescu, spune că primul lucru care îl poate face pe un elev de liceu să se îndrepte spre Medicină este reputația profesiei. „Ar mai fi și factorul familial, când familia îl împinge de la spate” să practice această meserie pe care poate că părinții au ales-o la rândul lor.
„Încă atrage (Medicina, n.r.) concurența este foarte mare, inclusiv la Facultatea Universității Titu Maiorescu, unde anul trecut au fost cinci candidați pe loc", arată Alin Bob.
În mod automat, la o astfel de concurență - îl completează profesor universitar doctor Irinel Popescu, moderatorul emisiunii Academia de Sănătate - „universitățile selectează prin această competiție un grup de tineri capabili".
Dacă trece de acest prim examen extrem de greu, viitorul student are în față perspectiva profesiei pe care și-a ales-o. Și nu e floare la ureche să ajungi medic.
O meserie în care înveți pe brânci
În primul rând, e vorba de 6 ani de facultate, la care se adaugă rezidențiatul, care presupune și el un examen foarte greu și care poate dura între 3 și 5 ani doar pentru o singură specializare, în funcție de ce ți-ai ales să faci.
Revenind la băncile facultății, pregătirea la Medicină este o provocare aparte. Ea a fost întotdeauna o combinație între pregătire teoretică - care este extrem de dificilă și presupune un volum imens de informații care trebuie asimilate - și pregătirea practică, în egală măsură grea, în care studenții trebuie să deprindă anumite abilități, învățând să folosească pe oameni lucrurile pe care le învață. Amble direcții au rolul lor, iar meseria nu e una pentru cei slabi de înger.
„În primii doi ani (de studenție, n.r.) este foarte greu să asimilezi de unul singur atâtea informații și să știi unde să cauți informația potrivită. În primul an este mai dificil, cu socializarea, cu ceilalți colegi, în schimb cred că din semestrul II ar trebui să se formeze grupuri de învățare. Pentru că un student stă mai lejer de vorbă cu un alt student care poate că a înțeles mai multe de la cursuri sau din lucrări decât celălalt, și atunci poate să-i explice mult mai pe limba lui și pe înțelesul lui, să spun. După primii doi ani, într-adevăr este foarte importantă partea practică pentru că atunci ți se sedimentează informația, ceea ce ai învățat deja, la anatomie, la biochimie, la fiziologie în anul III”, arată Alin Bob.
Când încep studenții mediciniști să aibă contact cu pacientul și cât de greu e să înveți să vorbești cu un om care are o problemă de sănătate, aflați din VIDEO.
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Acest tip de cancer are o evoluție dramatică. Este diagnosticat târziu, iar speranța de viață a pacienților este redusă.
Dr. Corneliu Toader ne vorbește despre chirurgia neurovasculară, la Academia de Sănătate.
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
