Prof. Dr. Radu Deac a prezentat, la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, aplicațiile pe care le are angiografia în cancer.
Prof. dr. Radu Deac, directorul proiectului AngioNET al Academiei de Științe Medicale, a vorbit în cadrul emisiunii Academia de Sănătate de proiectul AngioNET, prin au fost dotate 17 centre din țară cu angiografe, aparate care ajută nu doar la tratamentul unor afecțiuni cardiace, dar și la diagnosticarea unor afecțiuni, printre care și oncologice.
Astfel, tumori pentru care era necesară biopsie pentru a se stabili dacă sunt maligne sau benigne (tumori canceroase sau nu), cu ajutorul angiografiei și a imagisticii pot fi identificate fără să mai fie necesară biopsia.
„În patologia oncologică, un obiectiv important de studiu (diagnostic) și de tratament este angioarhitectonica tumorilor maligne. În proiectul nostru, atenția s-a concentrat în special pe ficat, unde de fapt - dacă-mi pot permite să spun - se centrează toată circulația tubului digestiv și acolo sunt tumorile secundare, tumori primare”, a explicat prof. dr. Radu Deac. De asemenea, el a mai arătat că prin stabilirea unei hărți virtuale a vascularizației tumorale cu ajutorul tehnologiei angiografice 3D, dar și cu ajutorul imaginilor CT și RMN, se pot identifica tumorile și se pot diferenția cele benigne de cele maligne, lucru care era imposibil în trecut fără o biopsie.
„Există această tendință modernă de a încerca să stabilim diagnosticul tumorilor maligne prin imagistică, încercând să evităm biopsia, acolo unde se poate. Dacă până nu cu mult timp în urmă părea de neconceput să se poată stabili faptul că o tumoră este benignă sau malignă fără biopsie, încet, încet ne apropiem de acest stadiu”, a spus gazda emisiunii, care a arătat că această tehnologie este frecvent utilizată în patologia mamară, respectiv la diagnosticare cancerului mamar.
„Aspectele angioarhitectonice mențioante fac parte din modelul spre care tindem și e cunoscut mai ales persoanelor de sex feminin, în patologia mamară, așa numitul scor BI-RADS - de la o leziune aproape sigur benignă se ajunge până la o leziune înalt suspectă de malignitate, la fel și la ficat, există un scor care se cheamă LI-RADS și care (distinge, n.r.) de la niște caracteristici cu siguranță benigne, până la o mare suspiciune de malignititate și care uneori coroborată cu markerii e suficient pentru diagnostic. Nu mai e nevoie de biopsie, imagistica este suficientă.
Aici angioarhitectonica acestor tumori este un alt criteriu exterm de valoros pentru diagnostic și în viitor probabil că se va ajunge la certitudinea diagnosticului de benignitate sau malignitate numai pe imagistică, fără să mai fie nevoie de biopsie”, a mai spus el.Prin această tehnologie sunt deja sute de paceinți tratațila Clinica Fundeni, iar tehnologia a fost deja extinsă la Craiova, Cluj sau Galați.
Vaccinul gripal, esențial în prevenirea bolii, nu reușește să ofere protecție constantă.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Dr. Simin Aysel Florescu vine la Academia de Sănătate.
Medicul Vlad Ciurea a rupt tăcerea despre cauzele care duc la apariția bolii Alzheimer.
Medicul Simona Carniciu, totul despre diabet, obezitate și bolile metabolice, la Academia de Sănătate.
Această terapie vindecă cele mai letale forme de cancer. În plus, este un soi de chirurgie, dar fără incizie.
