EXCLUSIV Ciuma pulmonară sau cum microorganismele își schimbă virulența. Explicația prof dr Octavian Buda
Prof dr Octavian Buda, medic primar Psihiatrie, explică, în emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, cum microbii și microorganismele își schimbă comportamentul și...
Invitat al emisiunii Academia de Sănătate, prof dr Octavian Buda a vorbit despre pandemiile care au afectat lumea de-a lungul timpului. Medic primar în Psihiatrie, la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, acesta este titularul catedrei de Istoria Medicinei la UMF „Carol Davila” din București și fost președinte al Asociației Europene de Istoria Medicinei.
”Microbii, microorganismele - studii de genul acesta le-a făcut Charles Nicolle de la Institutul Pasteur de la Paris; Acesta spunea că microorganismele acoperă o nișă ecologică - asta înseamnă că ele își schimbă, din punct de vedere al exprimării clinice, comportamentul, virulența. În cazul ciumei bubonice este această formă de manifestare dermatologică, cu bubele cu puroi, dar o formă extrem de periculoasă și care apare un pic mai târziu este așa-numita ciumă pulmonară, deci o pneumopatie generalizată, o pleurezie extrem de dură”, explică specialistul.
În opinia acestuia, Istoria are ”niște comportamente pe care le vedem oarecum repetându-se într-o anumită măsură”. Acesta povestește că statele din nordul Germaniei, cunoscute în epocă și sub denumirea de state hanseatice, controlau comerțul în Marea Baltică și aflându-se în legătură cu nordicii i-au avertizat pe aceștia că va veni o molimă cumplită. Nordicii nu au crezut și i-au suspectat pe nemți că vor să-i îndepărteze din comerțul baltic. ”Mai târziu, epidemia (n. r. de ciumă) vine și în Europa nordică și dă o formă extrem de brutală: forma pulmonară de care am povestit. Iată că microorganismele își schimbă oarecum nișa ecologică în funcție de evoluția în viu”, adaugă prof dr Octavian Buda.
Acesta amintește că ciuma s-a stins undeva prin 1353-1354. Am mai existat focare izolate din epidemie care a avut trei valuri succesive. ”O acutizare neașteptată a cunoscut (n. r. ciuma) la Londra în 1655, iar în Europa Occidentală, cea mai dramatică ultimă molimă de ciumă neagră are loc la Marsilia, în jurul lui 1720”, detaliază prof. dr Octavian Buda.
-
De ce sunt unele forme de cancer mai agresive decât altele?26.05.2026, 14:05
-
-
Adevărul din spatele cafelei perfecte. De ce devine amară26.05.2026, 12:03
-
Ce trebuie să știi despre pâinea cu maia. Impactul asupra glicemiei26.05.2026, 10:58
-
EXCLUSIV Meloterapia, impact asupra bolilor. Dr. Mircea Penescu: Totul pornește de la creier
EXCLUSIV "Ecorșeul" lui Constantin Brâncuși, lucrarea care a unit arta și medicina românească
EXCLUSIV Chirurgia inimii în secolul XXI. Dr. Victor Costache: Chirurgul trebuie să stăpânească toate tehnicile
EXCLUSIV Ce trebuie să știe fiecare medic de familie și când depășește regulile - Dr. Gindrovel Dumitra
EXCLUSIV Chirurgia viitorului. Dr. Mugurel Bosînceanu, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Astmul: cauze, riscuri și soluții. Prof. dr. Florin Mihălțan, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Călătorești în America de Sud? Ce trebuie să știi
EXCLUSIV Apneea obstructivă în somn, factorul ascuns care îți compromite sănătatea respiratorie. Dr. Ela Bănică: Află prea târziu
EXCLUSIV Cum se pune diagnosticul de infertilitate. Dr. Andreas Vythoulkas: Lucrurile sunt împărțite
EXCLUSIV Biopsia lichidă, tehnica ce poate salva mii de vieți în lupta cu cancerul
EXCLUSIV Alergiile provocate de plante, tot mai recunoscute în România. Simptomele care trimit pacienții la medic
EXCLUSIV Provocările psihiatriei moderne. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, la Academia de Sănătate
Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, medic primar psihiatru, vine la Academia de Sănătate.
