EXCLUSIV Dereglările tubului digestiv, cum pot conduce la dereglări ale stării psihice: explicațiile prof. dr. Dan Dumitrașcu

Tubul digestiv și stările noastre psihice au un punct comun, potrivit uneia dintre cele mai noi ramuri ale medicinei, neurogastroeneterologia. Iată cum se influențează...
Dan Dumitrașcu, profesor de Gastroenterologie la UMF Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca, președinte fondator al Societății Române de Neurogastroeneterologie, a fost invitat al emisiunii Academia de Sănătate, moderată de academicianul Irinel Popescu. Potrivit lui, progresele care s-au făcut în acest domeniu al medicinei, destul de controversat în urmă cu mai mulți ani, au reușit să confirme legătura dintre sistemul digestiv și sistemul nervos central.
Dacă prin anii '80, cercetătorii care susțineau că există o legătură între cele două sisteme erau luați în râs, astăzi, dovezile sunt de necontestat și o nouă ramură a medicinei aduce mai multă lumină în problemele de sănătate ale pacienților. Astfel, este cert, acum, că modificările microbiotei au efecte la nivel psihic.
„Relația dintre tubul digestiv și sistemul nervos central, respectiv funcțiile lui superioare și psihicul nostru este cunoscută deja. Se știe că tulburări digestive pot afecta dispoziția. Există o antologie de aforisme, de genul nimic nu valorează cât un intestin sănătos, sau toate necazurile se trag de la intestine. Acestea erau lucruri emipirice; în momentul în care s-au pus bazele neurogastroenterologiei, lucrurile se redau mai simplist, așa cum aveam noi cunoștințele medicale în anii 80-90. Era vorba de sistemul nervos central, vegetativ, dar și enteric, adică acel manșon de neuroni care căptușește lumenul digestiv - e ca un izolator al unui cablu electric. Ce se percepea pe atunci, motilitatea, mișcarea. S-a observat că șobolanii stresați au mai multe scaune, șoferii care conduc mașina în periferia Londrei la orele de vârf au crampe intestinale, din cauza stresului. Asta era nivelul de cunoștințe de atunci, ulterior a început să se pună accentul și pe percepție, pe senzație; nu e totul mișcare, e și ce percepem, și de aici au apărut o mulțime de studii frumoase care au demonstrat că multe din bolile cu care se ocupă neurogastroenterologia sunt, de fapt, tulburări de percepție; și de ce percep unii oameni mai mult decât alții: pentru că au crescut în niște condiții psihosociale aparte, că au fost victimele unor situații de abuz sexual sau fizic, că au avut infecții intestinale anterioare, că au avut intervenții chirurgicale repetate, sau ginecologice, care au crescut, prin aceste intervenții, pragul de sensibilitate. De aceea, în momentul în care s-a vorbit despre tulburări funcționale digestive, s-a pus accentul pe percepția viscerală, pe percepția intestinelor sau a segmentelor digestive și pe motilitate. Motilitatea a devenit pe plan secundar. Progresele de cunoștințe care au arătat cum alterarea funcției periferice se poate reflecta în modificarea funcției sistemului nervos, a condus prin studiul de imagistică cerebrală, la observația că există o dereglare a comunicării dintre sistemul nervos central și sistemul nervos enteric, respectiv tubul digestiv.”
Detalii, în materialul video atașat:
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
Obezitatea, factor de risc pentru cancerul de esofag. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Obiceiurile alimentare pot avea rol decisiv
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Boala Alzheimer: diagnostic și tratament. Dr. Dafin Mureșanu, la Academia de Sănătate
Chisturile pancreatice, ce sunt și când devin canceroase. Prof. dr. Cristian Gheorghe: Criterii de risc: durerea, icterul, markerii tumorali
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Tratamentul care vindecă boala Parkinson. Vlad Ciurea: Faceți ASTA la primul simptom. Se oprește tremorul!
Hadronterapia, tehnica ce permite vindecarea unor forme de cancer letale. Părintele Luca: Ajungem la chirurgie fără incizie
Această terapie vindecă cele mai letale forme de cancer. În plus, este un soi de chirurgie, dar fără incizie.
Epidemiologie, vaccinare, impactul COVID. Prof. dr. Emilian Popovici, la Academia de Sănătate
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Astmul: cauze, riscuri și soluții. Prof. dr. Florin Mihălțan, la Academia de Sănătate
Bolnavii de cancer așteaptă cu lunile diagnosticul, apoi alte luni tratamentul: "Avem dovezi foarte triste"
Durata tratamentului ortodontic, factori esențiali. Dr. Ela Bănică: Abordarea este diferită
Ce se întâmplă când mănânci slănină sau afumături. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Induc refluxul acid
Ce se întâmplă când mănânci slănină sau afumături.
Provocările din sistemul medical. Dr. Levente Vass, la Academia de Sănătate
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Predispoziția genetică și cancerul. Conf. univ. dr. Viorica Rădoi: Facem metode de screening
Legătura dintre flora intestinală și bolile cronice. Dr. Sanda Maria Crețoiu, la Academia de Sănătate
6 din 10 români au probleme cu greutatea, 23% sunt obezi. Dr. Copăescu: IMC depășește 30. 11% dintre obezi au peste 10.000 lei pe lună
Cum poți preveni depresia. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Impunem niște limite
Riscuri biologice și boli infecțioase. Dr. Simin Aysel Florescu, la Academia de Sănătate
Dr. Simin Aysel Florescu vine la Academia de Sănătate.
Videocapsula digestivă, investigație modernă, dar cu indicații limitate. Dr. Răzvan Iacob: Trebuie administrată cu mult discernământ
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Eficiența vaccinului antigripal, oscilantă. Prof. dr. Emilian Popovici: Acoperire destul de modestă
Vaccinul gripal, esențial în prevenirea bolii, nu reușește să ofere protecție constantă.
Stil de viață, obezitate, diabet. Prof. dr. Bogdan Timar, la Academia de Sănătate
Tratamentul anti-cancer cu celule T modificate genetic. Dr. Ștefan Ciurea, la Academia de Sănătate
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.