EXCLUSIV Imunoterapia a schimbat tratamentul în cancer, dar doar pentru anumite tipuri. Dr Dan Jinga explică EXCLUSIV

Invitat la emisiunea Academia de Sănătate de luni, 22 iulie, apreciatul oncolog Dan Jinga a explicat pe înțelesul tuturor în ce tipuri de cancer este eficientă imunoterapia, care sunt aprobate în România și cum a reconfigurat această metodă terapeutică, premiată în 2018, cu Nobel, tratamentul oncologic.

Imunoterapia, „explozie” în ultimii ani

Practic, a arătat specialistul, apariția în urmă cu un deceniu a primelor tratamente imunoterapeutice a dus la reconfigurarea modului în care sunt tratați pacienții cu cancer. 

„Noutățile apărute în oncologie în ultimii 10-15 ani ne-au schimbat și titulatura noastră din chimioterapeuți în oncologi pentru că, în momentul de față, chimioterapia a rămas cam 40% din ceea ce face un oncolog", afirmă Dan Jinga.

El a arătat că imunoterapia oncologică a evoluat extraordinar în ultimii 5 ani, iar acordarea Nobelului, în 2018, pentru cercetătorii din domeniul imunoterapiei "a însemnat un pas și mai important", apreciază oncologul.

„Explozia de terapii, de medicamente noi" din ultimii ani a oferit speranțe pacienților care alfel aveau o foarte redusă speranță de viață și arme noi medicilor.

"Imunoterapia a permis regândirea, reconfigurarea tratamentului oncologic nu atât în direcția unei tumori solide, cât în direcția oricărei tumori solide care are un anume profil molecular ce face pacientul respectiv eligibil imunoterapiei", explică specialistul în Oncologie.

Mecanismul prin care acționează imunoterapia

Tratamentele pentru cancer funcționează diferit. Chimioterapia presupune injectarea/administrarea de medicamente care ucid celulele canceroase, dar care ucid și celule sănătoase în timpul procesului. Radioterapia presupune radiații - iradirerea organismului (internă și externă), și ea cu efecte secundare. Imunoterapia, însă, înseamnă de fapt un tratament care i se administrează unui pacient pentru a-i activa puternic propriul sistem imunitar și pentru a-l face să „vadă” celulele canceroase care se „ascund” de el. Acest sistem imunitar, odată hiperactivat, este de fapt cel care găsește și distruge celulele canceroase, a explicat oncologul. 

„Dacă tratamentul citostatic se adresează direct celulei maligne, adică medicamentul încearcă să distrugă o populație de celule maligne cantonată într-o anume organ, imunoterapia acționează, simplist vorbind, pe alte căi. Și anume: stimulând sistemul imun al gazdei, al pacientului să lupte mai eficient împotriva cancerului. Practic, se petrece o hiper-stimulare care este responsabilă ea însăși de distrugerea celulor maligne.

De aici avem și considerente practice: imunoterapia are nevoie de timp ca să acționeze pentru că toți cei care lucrează în domeniu știu că sistemul imun se pornește greu, se activează greu și, în același timp, trebuie să avem grijă de potențialele toxicități pentru că odată activat sistemul imun poate conduce la distrugerea celulor maligne, dar poate declanșa și o serie de reacții adverse imune. S-a creat practic o nouă patologie. De aceea, imunoterapia, cel puțin partea ei oncologică trebuie să rămână în cadrul comisiei de indicație terapeutică din spitalele mari pentru că este o armă eficientă, dar care, manevrată greșit, poate să fie și dăunătoare pacientului".

Imunoterapia, ce tratamente sunt aprobate în România

În țara noastră, această metodă terapeutică este aprobată și decontată de stat pentru pacienți în special pentru melanomul malign pentru că, a precizat Dan Jinga, „acolo s-au început primele studii clinice, acolo rezultatele sunt cele mai bune și cele mai consistente". Iar din acest an, la nivel european a fost aprobat tratamentul imunoterapeutic și pentru pacienții cărora le-au fost scoase chirurgical tumorile. Aici de vorba de un tratament adjuvant, ca acel cancer să nu mai revină și ca celulele canceroase rămase în organism să nu se răspândească și să dea metastaze în altă parte. 

„Orice medicament nou se testează pe boala avansată sau pe boala aflată în stadiu metastatic. Melanomul a făcut un pas mai încolo: începând de anul acesta, la nivel european, se aprobă și în boala adjuvantă, deci rezecată chirugical. Deocamdată, România decontează numai pentru boala avansată", a arătat oncologul.

Din tot arsenalul de imunoterapie, în România sunt aprobate și decontate deocamdată doar nivolumabul, pembrolizumab și ipilimumab, care au mai multe indicații (adică pot fi prescrise în mai multe tipuri de cancer). De asemenea, ele pot fi administrate singular sau în combinație cu alte medicamente, adaugă dr Dan Jinga.

Ce tipuri de cancer tratează imunoterapia și în ce combinații

Deocamdată în România se pot trata prin imunoterapie: cancerul de piele, cel bronhopulmonar și cel de rinichi. La cel bronhopulmonar, spre exemplu, "se aprobă medicația din prima linie, în special pembrorizumabul pentru cei care au un anume profil imunologic", spune specialistul.

"Săptămâna trecută, inclusiv în România s-a aprobat asocierea dintre citostatice și imunoterapie – o triplă combinație de la care se speră îmbunătățirea semnificativă a rezultatelor de supraviețuire în condiții bune", mărturisește oncologul.

În opinia sa, citostaticele și medicamentele din imunoterapie pot funcționa împreună. Dan Jinga citează și studii în acest sens:

"Pentru melanom, după utilizarea imunoterapiei s-a observat o creștere importantă a răspunsului la citostatice. Ele pot fi folosite și secvențial unul după celălalt, dar pot fi folosite împreună așa cum s-a demonstrat la cancerul bronhopulmonar în ultimul studiu în care două citostatice asociate cu un imunoterapic au condus la îmbunătățirea rezultatelor. Pot fi folosite, și aici e cel mai greu pentru oncolog, în competiție pentru ca atunci când ai o competiție, oncologul trebuie să gândească foarte bine care medicament este folosit în prima linie, care este folosit în a doua linie, asta în funcție și de profilul pacientului, de profilul toxicității, de co-morbidități etc".

Aceste medicamente au primit în UE aprobări să fie utilizate și în cancerele uroteliale, în special cele de vezică urinară, cancerele capului și gâtului, limfoamele Hodgkin - anumite subtipuri. În România, încă nu s-a dat undă verde și pentru aceste indicații terapeutice, dar oncologul Dan Jinga este optimist.

Ce efecte secundare are imunoterapia, aflați în video: 

Dr Dan-Corneliu Jinga este investigator principal în numeroase studii de specialitate, autor și co-autor a numeroase lucrări științifice. Medic primar oncologie medicală, doctor în Științe Medicale – Magna cum laude, secretar al Comisiei de Oncologie de la Colegiul Național al Medicilor din România, membru al Societății Române și al Societății Europene de Oncologie Medicală. Printre specializările sale amintim cancerul mamar și melanomul malign.