EXCLUSIV Prof dr Anca Trifan: Povestea FABULOASĂ a descoperirii virusului hepatitei C. Totul a pornit din al Doilea Război Mondial

Prof dr Anca Trifan a detaliat, EXCLUSIV la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, povestea fabuloasă a descoperirii virusului hepatitic C, care începe de fapt acum o sută de...
„Contextul este reprezentat de tot secolul XX, pentru că nu ar fi fost posibil la hepatite, poate, la virușii care pot produce hepatite, dacă n-ar fi fost Războiul Mondial I, dacă n-ar fi fost Războiul Civil dn Spania, dacă n-ar fi fost al Doilea Război Mondial, adică dacă n-ar fi fost nevoie, așa cum foarte bine ați menționat, de transfuzii se sânge. Cele realizate spre sfârșitul perioadei menționate, adică în cel de-al doilea Război Mondial, aproape corect. Spun aproape corect pentru că între Primul Război Mondial și al Doilea, a mai luat cineva premiul Nobel, cel care a descoperit grupele sangvine. Atunci s-au făcut foarte multe transfuzii de sânge și, bineînțeles, s-a observat că foarte mulți, după transfuzia de sânge, făceau icter și o boală hepatică inflamatorie cronică, care ducea la ciroză, iar pentru cei mai puțin norocoși, chiar spre cancer hepatocelular. A apărut Baruch Blumberg ( a luat premiul Nobel în 1976, n.r.), cel care a descoperit antigenul HBs și ce vreau să menționez este că a participat la descoperirea vaccinului contra hepatitei B, un lucru fenomenal. Blumberg a crezut că a rezolvat problema icterului post-transfuzional și a hepatitei cronice post-transfuzionale”, a explicat prof dr Anca Trifan.
Trei minți luminate și zeci de ani ca să descopere un virus
Faptul că, odată eliminat riscul de hepatită B, rămâneau inexplicabile circa 80% din cazurile de icter și hepatită cronică inflamatorie a atras atenția unui alt cercetător.
„A atras atenția unui cercetător tânăr, Harvey J. Alter, care avea probabil 30 de ani și lucra cu o somitate, cu Baruch Blumberg. Baruch - ca să fac o paranteză - înseamnă binecuvântat, și el a luat premiul Nobel în 1976 pentru descoperirea antigenului HBs și pentru vaccin. Vedeți, dacă o descoperire clinică nu are impact în practica de zi cu zi, arareori ia premiul Nobel. Baruch a descoperit atât antigenul HBs, a dezvoltat testele de diagnostic ale hepatitei B, dar a contribuit și la vaccin. (...) Harvey J. Alter începe să se preocupe de cele 80% care rămâneau, și care făceau în continuare icter, hepatită, ciroză și, la cei nenorocoși, cancer hepatocelular. face diverse experimente, ia ser de la bolnavii care făceau icter, îl injectează la cimpanzei, care dezvoltă hepatită etc, deci reușește să identifice pe baze și clinice, și epidemiologice, că un alt virus, pentru că boala avea comportament de boală virală, care nu este nici virus A, nici virus B, poate produce hepatită post transfuzională. Multă vreme, cât am fost eu studentă, nu era vorba decât de hepatită non-A și hepatită non-B. Harvey J. Alter începe atunci lupta pentru descoperirea acestui virus. Nu prea i-a reușit, și ajutorul i-a fost dat de Michael Houghton, care lucra la o companie privată binecunoscută, și care a abordat problema altfel. (...) Probabil că puțini erau pregătiți prin anii '80 în proteomică, genomică, în computere. El a abordat problema încercând să găsească secvențe de ADN care nu aparțineau cimpanzeilor infectați cu serul bolnavilor și să cloneze ceea ce ar putea produce boala. A făcut o clonă, de fapt, pentru virusul C, în 1989 a reușit să o descrie, el a considerat că acela este virusul”, povestește profesorul.
Din păcate, însă, cu clona respectivă, Houghton nu reușea să demonstreze că poate produce singură boala. cercetătorul tot încerca să o injecteze cimpanzeilor, dar aceștia nu dezvoltau boala.
„A mai fost nevoie de încă o minte strălucită, ceva mai tânăr, aparține unei alte generații, Charles M. Rice. El completează clona realizată de Houghton cu încă o secvență care îi dădea viață virusului. În momentul în care a adăugat secvența respectivă, injectată la cimpanzei reproducea boala. Aceasta este, pe scurt, povestea descoperirii virusului C care, citez din memorie, cam cum a sunat laudatio când li s-a acordat premiul Nobel, este o descoperire care a schimbat Medicina”, a punctat prof dr Anca Trifan.
Ce s-a întâmplat după aceea și cum s-a ajuns ca, înz iua de azi, hepatita C să poate fi vindecată prin tratament, aflați în video:
-
-
De ce a murit Mihai Leu. Mesajul transmis de prof. dr. Irinel Popescu02.07.2025, 13:56
-
-
-
Alergii și cancer de piele. Prof. dr. Olga Simionescu, la Academia de Sănătate
Stil de viață, obezitate, diabet. Prof. dr. Bogdan Timar, la Academia de Sănătate
Bolnavii de cancer așteaptă cu lunile diagnosticul, apoi alte luni tratamentul: "Avem dovezi foarte triste"
Bolile inflamatorii intestinale, tot mai frecvente. Dr. Răzvan Iacob: Extrem de important să le putem diagnostica corespunzător
Postul, exercițiu ascetic pentru suflet, nu doar dietă. Părintele Luca: E recomandat și de nutriționiști
Apneea obstructivă în somn, factorul ascuns care îți compromite sănătatea respiratorie. Dr. Ela Bănică: Află prea târziu
Simpozion româno-elen. Inovații și colaborare în medicină, la Academia de Sănătate
Chirurgia viitorului: vor putea roboții să opereze singuri. Dr. Mugurel Bosînceanu: Chirurgul își asumă întreaga responsabilitate
Telechirurgia de la proiect militar la revoluție medicală în era conectivității globale. Dr. Mugurel Bosînceanu: E necesară o întreagă echipă
Bolile inflamatorii intestinale, afecțiuni sistemice cu impact digestiv, hepatic și cutanat. Dr. Răzvan Iacob: Inflamația digestivă să fie stăpânită
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Testarea genetică în Alzheimer, beneficii și dileme etice. Conf. univ. dr. Viorica Rădoi: E discutabil
Acest test îți arată cu zeci de ani înainte dacă ești predispus la boala Alzheimer.
Predispoziția genetică și cancerul. Conf. univ. dr. Viorica Rădoi: Facem metode de screening
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Boli neurovasculare, AVC, anevrism: diagnostic și tratament. Dr. Corneliu Toader, la Academia de Sănătate
Dr. Corneliu Toader ne vorbește despre chirurgia neurovasculară, la Academia de Sănătate.
Importanța testelor genetice. Conf. univ. dr. Viorica Rădoi, la Academia de Sănătate
Conf. univ. dr. Viorica Rădoi, coordonator al Departamentului de Genetică Medicală SANADOR, vine la Academia de Sănătate.
Boala Alzheimer: diagnostic și tratament. Dr. Dafin Mureșanu, la Academia de Sănătate
Obezitatea, două componente: hipertrofică și hiperplazică. Prof. dr. Bogdan Timar: În momentul în care vom încerca să slăbim provocarea va fi una mai importantă
Riscuri biologice și boli infecțioase. Dr. Simin Aysel Florescu, la Academia de Sănătate
Dr. Simin Aysel Florescu vine la Academia de Sănătate.
Refluxul gastroesofagian, cea mai frecventă boală din lume. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Creștere impresionantă
Cancerele digestive, diagnostic și tratament. Prof. dr. Adina Croitoru, la Academia de Sănătate
Legea Sănătății, depășită. Dr. Levente Vass: Face dificilă aplicarea în 2025. E folosită din 2006
Provocările psihiatriei moderne. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, la Academia de Sănătate
Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, medic primar psihiatru, vine la Academia de Sănătate.
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Dr. Levente Vass: Trebuie să recunoaștem. E timpul pentru sănătate!
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Care sunt principalele neajunsuri.