Prof dr Anca Trifan a detaliat, EXCLUSIV la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, povestea fabuloasă a descoperirii virusului hepatitic C, care începe de fapt acum o sută de...
„Contextul este reprezentat de tot secolul XX, pentru că nu ar fi fost posibil la hepatite, poate, la virușii care pot produce hepatite, dacă n-ar fi fost Războiul Mondial I, dacă n-ar fi fost Războiul Civil dn Spania, dacă n-ar fi fost al Doilea Război Mondial, adică dacă n-ar fi fost nevoie, așa cum foarte bine ați menționat, de transfuzii se sânge. Cele realizate spre sfârșitul perioadei menționate, adică în cel de-al doilea Război Mondial, aproape corect. Spun aproape corect pentru că între Primul Război Mondial și al Doilea, a mai luat cineva premiul Nobel, cel care a descoperit grupele sangvine. Atunci s-au făcut foarte multe transfuzii de sânge și, bineînțeles, s-a observat că foarte mulți, după transfuzia de sânge, făceau icter și o boală hepatică inflamatorie cronică, care ducea la ciroză, iar pentru cei mai puțin norocoși, chiar spre cancer hepatocelular. A apărut Baruch Blumberg ( a luat premiul Nobel în 1976, n.r.), cel care a descoperit antigenul HBs și ce vreau să menționez este că a participat la descoperirea vaccinului contra hepatitei B, un lucru fenomenal. Blumberg a crezut că a rezolvat problema icterului post-transfuzional și a hepatitei cronice post-transfuzionale”, a explicat prof dr Anca Trifan.
Faptul că, odată eliminat riscul de hepatită B, rămâneau inexplicabile circa 80% din cazurile de icter și hepatită cronică inflamatorie a atras atenția unui alt cercetător.
„A atras atenția unui cercetător tânăr, Harvey J. Alter, care avea probabil 30 de ani și lucra cu o somitate, cu Baruch Blumberg. Baruch - ca să fac o paranteză - înseamnă binecuvântat, și el a luat premiul Nobel în 1976 pentru descoperirea antigenului HBs și pentru vaccin. Vedeți, dacă o descoperire clinică nu are impact în practica de zi cu zi, arareori ia premiul Nobel. Baruch a descoperit atât antigenul HBs, a dezvoltat testele de diagnostic ale hepatitei B, dar a contribuit și la vaccin. (...) Harvey J. Alter începe să se preocupe de cele 80% care rămâneau, și care făceau în continuare icter, hepatită, ciroză și, la cei nenorocoși, cancer hepatocelular. face diverse experimente, ia ser de la bolnavii care făceau icter, îl injectează la cimpanzei, care dezvoltă hepatită etc, deci reușește să identifice pe baze și clinice, și epidemiologice, că un alt virus, pentru că boala avea comportament de boală virală, care nu este nici virus A, nici virus B, poate produce hepatită post transfuzională. Multă vreme, cât am fost eu studentă, nu era vorba decât de hepatită non-A și hepatită non-B. Harvey J. Alter începe atunci lupta pentru descoperirea acestui virus. Nu prea i-a reușit, și ajutorul i-a fost dat de Michael Houghton, care lucra la o companie privată binecunoscută, și care a abordat problema altfel. (...) Probabil că puțini erau pregătiți prin anii '80 în proteomică, genomică, în computere. El a abordat problema încercând să găsească secvențe de ADN care nu aparțineau cimpanzeilor infectați cu serul bolnavilor și să cloneze ceea ce ar putea produce boala. A făcut o clonă, de fapt, pentru virusul C, în 1989 a reușit să o descrie, el a considerat că acela este virusul”, povestește profesorul.
Din păcate, însă, cu clona respectivă, Houghton nu reușea să demonstreze că poate produce singură boala. cercetătorul tot încerca să o injecteze cimpanzeilor, dar aceștia nu dezvoltau boala.
„A mai fost nevoie de încă o minte strălucită, ceva mai tânăr, aparține unei alte generații, Charles M. Rice. El completează clona realizată de Houghton cu încă o secvență care îi dădea viață virusului. În momentul în care a adăugat secvența respectivă, injectată la cimpanzei reproducea boala. Aceasta este, pe scurt, povestea descoperirii virusului C care, citez din memorie, cam cum a sunat laudatio când li s-a acordat premiul Nobel, este o descoperire care a schimbat Medicina”, a punctat prof dr Anca Trifan.
Ce s-a întâmplat după aceea și cum s-a ajuns ca, înz iua de azi, hepatita C să poate fi vindecată prin tratament, aflați în video:
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Care sunt principalele neajunsuri.
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Această terapie vindecă cele mai letale forme de cancer. În plus, este un soi de chirurgie, dar fără incizie.
