Prof. dr. Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu-Mureș, a vorbit la emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, despre transplantul...
Transplant, cord, Horațiu Suciu. Prof dr Horațiu Suciu conduce Clinica de Chirurgie Cardiovasculară de la Institutul de Urgență în Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu-Mureș, iar anul acesta a efectuat 2 transplanturi de cord, a afirmat acesta în emisiunea DC Medical, Academia de Sănătate, în seria de materiale dedicate transplantului în România.
Specialistul în transplant de cord este preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Mureș, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, membru în Senatul Universitar al Universității de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș și, de curând, a fost inclus – alături de academicianul Irinel Popescu - în noul Consiliul Științific al Agenției Naționale de Transplant.
"Nu sunt mulțumit dacă ținem cont de numărul de proceduri pe care le facem anual comparativ cu necesarul care sunt convins că este la nivelul populației", spune prof. dr. Horațiu Suciu. Dacă anul acesta s-au efectuat deja la Târgu Mureș 2 transplanturi de cord, în 2018 – au fost 6 transplanturi, în 2017 – 3, iar în 2016 – 11.
"Dacă ar fi să analizăm rezultatele – sunt foarte bune. Nu am pierdut niciunul dintre acești pacienți. Toți sunt în viață și cu o calitate bună a vieții. Problema este că sunt puține cazuri și cauzele, puține", adaugă specialistul.
Potrivit acestuia, polul de donatori de cord este mai restrâns un pic decât pentru celelalte organe. Asta și din pricina faptului că inima trebuie să îndeplinească câteva condiții ca să poată fi transplantată.
În primul rând, cordul trebuie să provină de la un donator care să nu depășească 45-50 de ani, să nu fi suferit niciun stop cardiac, inima să nu fi fost resuscitată – indiferent de condiții. Apoi, donatorul să nu fi suferit traumatisme toracice puternice cu contuzii.
În țară sunt două centre unde se fac transplanturi de cord: în Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu-Mureș și Centrul de Transplant Cardiac din cadrul Spitalului Floreasca, condus de medicul Șerban Brădișteanu. Cele două centre colaborează între ele, pacienții uneia sunt în evidența celeilalte și invers în așa fel încât șansele lor să primească un cord sănătos să crească.
Din 10 cazuri, afirmă prof. dr. Horațiu Suciu citând statisticile existente, la 1-3 persoane se poate preleva și cordul.
Cordul este primul organ recoltat de la donator care pleacă spre a fi transplantat întrucât tot ce înseamnă distanță și verificarea compatibilității trebuie să se realizeze în curs de maximum 4 ore. "E o cursă contracronometru în care este esențială organizarea", subliniază specialistul. Iar când zice organizare se referă și la transportul cordului de la centrul de donare până la pacientul care are nevoie de el.
"Cordul pleacă primul deoarece este cel mai delicat organ", mai precizează Horațiu Suciu.
Alocarea inimii se face, explică specialistul, după niște criterii stabilite prin protocoale. Primul criteriu este cel geografic. "Peste 90% din transplanturile din clinica noastră s-au făcut prin preluarea cordului de la distanță", afirmă specialistul, deși ar fi preferabil ca organul să se preleveze din același spital unde se află și pacientul care să-l primească. În această din urmă situație, "timpul de ischemie e foarte scurt. Lucrurile se complică la cord când prelucrarea e de la distanță pentru că trebuie să se încadreze în cele 4 ore".
Ca procedură, de regulă, se anunță centrul de transplant cel mai aproape din punct de vedere geografic, iar dacă acesta nu are un primitor compatibil e anunțat și al doilea centru. Ambele centre au prelevat corduri din toate marile orașe universitare.
Inima se alocă în funcție de o serie de criterii de compatibilitate: sanguină, dimensiunea inimii (un adult nu poate dona inima unui copil și nici invers), în funcție de orice dezechilibru hidroelectrolitic care poate apărea, respectiv în funcție de gravitatea bolii pacientului.
Specialistul Horațiu Suciu amintește drept principală cauză care duce la transplant afecțiunea numită cardiomiopatia dilatativă în care mușchiul cardiac se dilată și, din cauze incerte, nu mai funcționează cum trebuie. Această boală poate apărea când pacientul e sănătos și în 6 luni se dezvoltă o insuficiență cardiacă greu tratabilă, cu singura soluție transplantul.
O altă afecțiune ce face ca inimă să nu funcționeze cum trebuie este cardiopatia ischemică în care vasele coronariene determină o afectare ischemică a mușchiului cardiac și care poate evolua spre o insuficiență cardiacă cu pierderea contractivității cardiace.
În ce privește suportul mecanic circulator, cum e numit în termeni medical acel aparat – assist device - care se pune ca să ajute inima să funcționeze în parametrii normali, specialistul afirmă că acestea sunt folosite și în România și sunt considerate un fel de "poduri" până la transplantul cardiac. Acesta a mai precizat că în Germania se fac 400 de transplanturi cardiace pe an și se circa 800 de assist device pe an.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Protezele de șold sunt mai frecvent implantate în România pe măsură ce tehnologii din ce în ce mai avansate ajung la îndemâna medicilor.
Acest tip de cancer ucide românii într-un ritm alert, deși nu este cel mai invaziv tip de cancer.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Dr. Simin Aysel Florescu vine la Academia de Sănătate.
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
