Adela Cojan, CNAS: activitatea fizică contribuie la combaterea bolilor cu rată de deces mare

Angela Sabău / 12 dec 2019 / 15:00
EXCLUSIV
Adela Cojan, președintele CNAS. Foto: DC Medical
Adela Cojan, președintele CNAS. Foto: DC Medical

Adela Cojan, președintele CNAS, a arătat, la seminarul „Upgrade România: Sănătate prin sport. Sportul, mina de aur a economiei” organizat de DC Media Group, că starea de sănătate a unei nații este îmbunătățită prin sport, activitatea fizică fiind o arma în combaterea bolilor cu rată de deces mare. 

Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a arătat că prin programele de reducere a sedentarismului și pentru starea de sănătate generală a unei națiuni pot fi îmbunătățite. De asemenea, ea atrage atenția că sistemul sanitar poate contribui cu maxim 12% la îmbunătățirea stării generale e sănătate, cea mai mare contribuiție având-o comportamentul uman în acest sens.

„Rezultatele studiilor internaționale ale OMS spun că sectorul sanitar nu poate contribui decât cu 10, până la 12% în determinarea sănătății unei nații, restul - până nu îmbunătățim comportamentul uman, stilul de viață, modul de petrecere a timpului liber, factorii de risc legat de profesie, comportamentul alimentar - nu vom reuși să îmbunătățin sănătatea acestei nații și sănătatea națiunilor, în general”, a spus ea în cadrul unei dezbateri organziate de DC Media Group.

La seminarul „Upgrade România: Sănătate prin sport. Sportul, mina de aur a economiei", organizat de DC Media Group, Adela Cojan a mai arătat că, potrivit statisticilor, SUA, care alocă cel mai mare procent din PIB sănătății, are cea mai scăzută speranță de viață dintre țările bogate, explicația fiind exact comportamentul uman, alimentar, respectiv sedentarismul. „Exemplul cel mai concludent și argumentul cel mai justificativ în legătură cu rezultatele acestui amplu studiu îl reprezintă indicatorii de morbiditate și mortalitate și durata sau speranța de viață la naștere din SUA, care alocă pentru funcționarea sistemului lor sanitar 17%  PIB - noi alocăm cel mai puțin din Europa, 5% - însă au o durată medie de viață dintre cele mai scăzute dintre toate țările bogate ale lumii, respectiv 78 de ani, în timp ce țările din vestul Europei au ajuns la speranța de viață de 85 de ani.

Tot așa, tot ca și argument sau contraargument în legătură cu cât poate contribui sectorul sanitar la determinare sănătății unei populații, americanii au procentul cel mai mare de obezitate și de pacienți cu diabet - bineînțeles luăm în continuare în discuție și inechitățile privind accesul la servicii despre care și OMS spune că contribuie la clasarea acestui sistem sanitar pe un loc destul de jos, locul 47”, spune ea.

Educația în sănătate, factor important

România ocupă unul dintre ultimele locuri în clasamentul respectiv, însă, continuă ea, „putem să depunem eforturi să îmbunătățim partea aceasta de educație pentru sănătate în ideea combaterii sedentarismului și creșterii activității fizice, astfel încât atât prin influențele personale cât și prin influențele interpersonale, instituționale sau comunitare, să putem să schimbăm mentalități, să schimbăm atitudini, nivele de cunoștință și chiar comportamente în populația noastră.”

În acest sens, reprezentanta CNAS a amintit despre riscogramele, plătibile de către sistemul asigurărilor sociale.

„Încă de acum câțiva ani eu m-am bucurat să găsesc riscogramele ca fiind plătibile de sistemul asigurărilor sociale de sănătate ca și o bonificație pentru aceste servicii de măsurare a riscului asociat bolilor cu impact major în sănătatea publică, între care se evidențiază atât factorii de risc legați de bolile cardiovasculare, dar și cei legați de cancere și accidente vasculare cerebrale, diabet zaharat. Prin urmare creșterea procentului de persoane care vor practica activitatea fizică sau programele de combatere a sedentarismului vor putea contribui atât la evitarea sau reducerea deceselor evitabile, cât și la reducerea duratelor de spitalizare pentru principalele afecțiuni cu imact major în sănătatea publică, respectiv cancere și afețiuni cardiovasculare. De ce spun asta? Pentru că tot medicina bazată pe dovezi a concluzionat că, pe lângă bolile cardiovasculare, efortul fizic sau activitatea fizică contribuie la combaterea cancerului pulmonar, a cancerului de col și de sân”, a punctat Adela Cojan.

Specialiștii în domeniu recomandă, pentru a ajunge la rezultate, 150 de minute pe săptămână de efort fizic intens, adică cel puțin 30 de minute pe zi din cele 5 zile lucrătoare, de efort fizic intens pentru populația între 18 și 64 de ani, sau 300 de minute pe săptămână de activitate moderată. „Medicina bazată pe dovezi a concluzionat în urma acestor studii – că aceste exerciții pot ajuta la reducerea indicatorilor de morbiditate și mortalitate în aceste afecțiuni majore în tabloul morbidității oricărei țări”, a concluzionat Adela Cojan.

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play


Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2020 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
nxt.22
YesMy