Noile recomandări nutriționale din Statele Unite pentru perioada 2025-2030 pun accent pe reducerea alimentelor ultraprocesate și a zahărului, dar ridică semne de întrebare în privința consumului crescut de proteine și lactate grase.
La începutul acestui an, Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale al SUA și Departamentul Agriculturii al SUA au publicat noul „Ghid alimentar pentru americani 2025-2030”, document care influențează nu doar mesele din școli, ci și recomandările făcute de medici și nutriționiști pentru milioane de familii.
Noile reguli au fost primite cu entuziasm de unii specialiști și cu rezerve de alții. Printre vocile critice se numără și medicul pediatru Anisha Patel, profesor la Stanford Medicine Children’s Health, care spune că unele recomandări sunt foarte bine susținute de dovezi științifice, în timp ce altele sunt controversate sau dificil de aplicat în viața reală.
Patel, care lucrează direct cu familii și cercetează prevenirea obezității infantile, atrage atenția că nutriția copiilor nu poate fi redusă la reguli generale.
„Nu există o soluție universal valabilă pentru alimentația copiilor”, spune aceasta, conform Medical Xpress.
Una dintre cele mai apreciate schimbări din noul ghid este accentul pus pe reducerea alimentelor ultraprocesate.
Aceste produse includ gustările ambalate, băuturile cu zahăr, alimentele gata preparate și produsele cu numeroși aditivi, arome artificiale sau îndulcitori. Specialiștii spun că astfel de alimente oferă multe calorii, dar puțini nutrienți esențiali, precum fibrele, vitaminele sau mineralele.
Patel consideră că recomandarea este importantă mai ales în contextul creșterii obezității infantile.
„Este încurajator să vedem că se pune accent pe eliminarea alimentelor ultraprocesate”, afirmă medicul.
Schimbarea nu va fi însă simplă. În California, de exemplu, autoritățile au decis eliminarea treptată a alimentelor ultraprocesate din meniurile școlare până în 2035. Cercetătorii încearcă acum să afle cât de greu va fi pentru școli să înlocuiască aceste produse.
Una dintre cele mai controversate recomandări este evitarea completă a zaharurilor adăugate până la vârsta de 10 ani.
Anterior, recomandarea era valabilă doar până la 2 ani.
Medicii recunosc că există dovezi clare privind efectele negative ale excesului de zahăr asupra sănătății copiilor, în special asupra greutății și preferințelor alimentare formate încă din copilărie. Totuși, aplicarea practică ridică probleme.
Copiii de vârstă școlară sunt expuși zilnic la produse dulci în magazine, la școală și în reclame. În plus, industria alimentară poate înlocui zahărul clasic cu alte forme mascate de îndulcire.
„Dacă regulile interzic zahărul în iaurt, producătorii pot folosi concentrat de fructe sau îndulcitori artificiali”, avertizează Patel.
Pediatrul spune că noile recomandări nu explică suficient cum pot fi ajutate familiile să respecte aceste reguli fără costuri suplimentare sau frustrări.
Un alt punct controversat este accentul pus pe consumul crescut de proteine, în special din carne și produse animale.
Potrivit specialiștilor, majoritatea copiilor și adolescenților consumă deja suficiente proteine. Problema reală este lipsa fibrelor.
Patel se teme că adolescenții vor interpreta greșit mesajul și vor începe să consume excesiv suplimente proteice sau produse „îmbogățite” cu proteine.
„Unii tineri folosesc suplimente care nici măcar nu sunt aprobate de FDA”, spune ea.
În plus, dietele bogate în produse animale pot crește aportul de grăsimi saturate și sunt mai greu accesibile pentru familiile cu venituri mici.
Medicul atrage atenția că fasolea, lintea și alte surse vegetale oferă atât proteine, cât și fibre, elemente esențiale pentru digestie și prevenirea constipației, o problemă frecventă la copii.
Poate cea mai surprinzătoare modificare este susținerea consumului de lactate cu conținut ridicat de grăsimi, precum laptele integral și iaurturile grase.
Asta deși ghidul continuă să recomande limitarea grăsimilor saturate la maximum 10% din aportul caloric zilnic.
Patel spune că mesajele sunt contradictorii și că dovezile actuale nu sunt suficient de solide pentru a recomanda clar lactatele integrale în locul celor degresate.
Cercetătorii de la Stanford desfășoară acum un studiu care compară efectele laptelui integral cu cele ale laptelui cu conținut redus de grăsimi asupra dezvoltării copiilor, microbiomului intestinal și sănătății cardiovasculare.
„Avem nevoie de studii mai riguroase înainte de a schimba complet recomandările”, explică medicul.
Specialiștii subliniază că alimentația copiilor nu poate fi stabilită după o singură regulă generală.
Nevoile nutriționale diferă în funcție de vârstă, ritmul de creștere, activitatea fizică, bolile asociate sau chiar tradițiile culturale și religioase ale familiei.
Un copil aflat în plină pubertate sau care practică sport intensiv poate avea nevoi complet diferite față de un copil preșcolar mofturos la mâncare.
În plus, mulți copii se confruntă cu diabet, alergii alimentare sau tulburări de alimentație, situații care necesită planuri personalizate.
„Recomand familiilor să discute cu pediatrul sau cu un dietetician autorizat. Există mulți specialiști care îi pot ajuta să găsească soluțiile potrivite pentru copilul lor”, concluzionează Anisha Patel.
