Această tulburare de somn extrem de frecventă poate provoca AVC. Are o legătură semnificativă asupra sistemului cardiovascular.
Apneea obstructivă în somn (AOS) a devenit o problemă de sănătate globală semnificativă, afectând aproximativ 1 miliard de persoane la nivel mondial. Caracterizată printr-o obstrucție intermitentă a căilor respiratorii superioare în timpul somnului, AOS duce la perturbarea ritmului respirator, având implicații profunde asupra sănătății cardiovasculare, potrivit studiului publicat în MDPI.
Prevalența sa și asocierea cu morbiditate și mortalitate considerabile necesită o examinare detaliată a efectelor sale cardiovasculare, mecanismelor de bază și progreselor terapeutice.
Studiile epidemiologice au evidențiat prevalența AOS în diverse etnii, cu rate de 62,9% în rândul persoanelor albe, 63,5% în rândul afro-americanilor, 71,5% în rândul hispanicilor și 66,4% în rândul populațiilor chineze. Diferențele de gen sunt de asemenea remarcabile, bărbații având o prevalență de două ori mai mare a AOS comparativ cu femeile.
În mod notabil, AOS severă la femei a fost asociată cu rate mai mari de mortalitate cardiovasculară, sugerând o susceptibilitate specifică de gen la consecințele cardiovasculare ale AOS.
Impactul AOS asupra sistemului cardiovascular este extensiv, manifestându-se prin aritmii, hipertensiune, insuficiență cardiacă și alte condiții severe. AOS netratată este un factor de risc independent pentru aceste boli cardiovasculare, adesea exacerbând condițiile existente și ducând la rezultate mai slabe.
Vezi și: Testul banal care îți arată dacă ai cancer. Care este legătura cu balonarea și durerea de stomac
AOS este puternic asociată cu o gamă de aritmii cardiace, inclusiv:
Fibrilație atrială (FA): Prevalența FA este semnificativ mai mare la pacienții cu AOS, cu estimări variind între 5% și 74%, în funcție de populația studiată și severitatea AOS. Patogeneza FA în AOS implică hipoxie intermitentă, activare simpatică și remodelare atrială, care perturbă stabilitatea electrică și promovează aritmogeneză.
Suspendare sinusală și bradiaaritmii: Suspendarea sinusală, întâlnită în până la 11% dintre pacienții cu AOS, este atribuită tulburărilor autonome induse de AOS. Bradiaaritmiile, inclusiv bradicardie sinusală și bloc atrioventricular (AV), sunt observate cu o frecvență mai mare la pacienții cu AOS comparativ cu indivizii sănătoși.
Aritmii ventriculare: Pacienții cu AOS prezintă rate crescute de aritmii ventriculare, inclusiv tahicardii ventriculare monomorfe și polimorfe. Asocierea dintre AOS și aritmiile ventriculare este parțial mediată de intervalele QTc prelungite și remodelarea miocardică. Insuficiență cardiacă
AOS contribuie semnificativ la dezvoltarea și agravarea insuficienței cardiace. Studiile arată că AOS crește riscul de insuficiență cardiacă incidentă cu 58% la indivizii afectați. Interacțiunea dintre hipoxie intermitentă, activare simpatică și stres hemodinamic agravează disfuncția ventriculară stângă și dreaptă, ducând la insuficiență cardiacă progresivă.
Vezi și: COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
AOS este un factor de risc bine stabilit pentru hipertensiune sistemică și pulmonară:
Hipertensiune sistemică: Legătura patofiziologică dintre AOS și hipertensiune sistemică implică hipoxie intermitentă, activare simpatică și disfuncție endotelială. Tonicitatea vasculară crescută și tensiunea arterială ridicată sunt frecvent observate la pacienții cu AOS.
Hipertensiune pulmonară (HP): Prevalența HP în rândul persoanelor cu AOS moderată până la severă variază între 17% și 80%. Mecanismele, cum ar fi vasoconstricția pulmonară hipoxică și creșterea afterload-ului ventricular drept, contribuie la dezvoltarea HP la pacienții cu AOS.
AOS crește semnificativ riscul de BAC, studiile raportând rate de prevalență între 20% și 60%. Asocierea este determinată de inflamația cronică, stresul oxidativ și disfuncția endotelială. Contribuția AOS la BAC include o incidență crescută a infarctului miocardic și restenoză după intervenții coronariene.
AOS este un factor de risc recunoscut pentru AVC, cu severitatea corelându-se puternic cu riscul crescut de AVC. Stresul oxidativ crescut, fibrilația atrială și arhitectura perturbată a somnului contribuie la riscul crescut de evenimente cerebrovasculare la pacienții cu AOS.
Înțelegerea mecanismelor patofiziologice complexe care leagă AOS de boala cardiovasculară este esențială pentru dezvoltarea intervențiilor eficiente:
Dereglare autonomă
AOS induce fluctuații semnificative în activitatea sistemului nervos autonom. În timpul episoadelor apneice, tonul simpatic crescut și activitatea parasimpatică scăzută contribuie la aritmii și hipertensiune. Reflexul „de scufundare” și bradicardia ulterioară în timpul apneelor ilustrează tulburările autonome profunde cauzate de AOS.
Stres hemodinamic
Natura intermitentă a hipoxiei și hipercapniei în AOS duce la schimbări dinamice în tensiunea arterială și debitul cardiac. Aceste fluctuații contribuie la hipertensiune sistemică, insuficiență ventriculară dreaptă și stângă și hipertensiune pulmonară.
Vezi și: Ardeii umpluți, impact asupra glicemiei. Dr. Ancuța Leonte: Nu vor genera spike glicemic
Stres oxidativ și inflamație
Hipoxia cronică în AOS promovează stresul oxidativ și inflamația sistemică, care dăunează celulelor endoteliale și contribuie la remodelarea vasculară. Nivelurile crescute ale markerilor inflamatori și speciilor reactive de oxigen agravează ateroscleroza și cresc riscul cardiovascular.
Abordări terapeutice și direcții viitoare
Managementul AOS a evoluat semnificativ, terapia cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii (CPAP) demonstrând beneficii substanțiale în reducerea morbidității cardiovasculare. CPAP îmbunătățește hipertensiunea, funcția cardiacă și poate încetini progresia aterosclerozei. Terapia emergentă și intervențiile continuă să arate promisiuni în atenuarea impactului cardiovascular al AOS.
Cercetările viitoare sunt cruciale pentru a elucida în continuare relația complexă dintre AOS și sănătatea cardiovasculară. Abordările inovatoare pentru prevenire, diagnostic și tratament vor fi esențiale pentru a aborda povara cardiovasculară cuprinzătoare a AOS.
Apneea obstructivă în somn - FOTO: Freepik
Apneea obstructivă în somn este o afecțiune complexă cu implicații profunde asupra sănătății cardiovasculare. Consecințele cardiovasculare extinse asociate cu AOS subliniază necesitatea unor strategii de management integrate care abordează atât aspectele respiratorii, cât și cele cardiovasculare. Cercetările continue și progresele în abordările terapeutice au potențialul de a îmbunătăți semnificativ rezultatele pentru persoanele afectate de această afecțiune răspândită, potrivit Mayo Clinic.
Vezi și: Cancerul bronhopulmonar, tratament în stadiile incipiente. Dr. Michael Schenker: Prognostic bun
Apneea în somn prezintă multe simptome, unele mai ușor de observat decât altele. Simptomele includ:
Senzația de oboseală sau epuizare la trezire: Chiar și după o noapte întreagă de somn, persoanele cu apnee în somn se simt adesea extrem de obosite.
Somnolență diurnă: În cazurile mai severe, acest lucru poate provoca somnolență în timpul conducerii, lucrului sau altor activități.
Râgâit: Acesta este un simptom comun al apneei în somn (dar nu apare în toate cazurile). De asemenea, este posibil să aveți apnee în somn fără a râgâi deloc.
Schimbări de dispoziție: Depresia și anxietatea sunt simptome frecvente ale apneei în somn.
Perturbări ale funcției cerebrale: Acestea pot include pierderea memoriei, dificultăți de concentrare sau alte probleme legate de creier.
Trezirea frecventă în mijlocul nopții: Acest simptom poate fi mai greu de observat deoarece oamenii de obicei nu își amintesc că s-au trezit sau de ce s-au trezit. Cei care fac acest lucru adesea își amintesc că s-au trezit din alte motive, cum ar fi arsuri la stomac sau necesitatea de a merge la toaletă.
Pauze în respirație în timp ce dormi, observate de alții: Un soț, partener sau altă persoană dragă poate observa aceste simptome în timp ce dormiți.
Modele de respirație neobișnuite: Respirația Cheyne-Stokes (CSB) este un model distinctiv de respirație care poate apărea în apneea centrală în somn. CSB cauzează respirația rapidă care devine mai adâncă și apoi mai superficială, până când respirația se oprește complet. După câteva secunde fără respirație, începe din nou să respire, reluând apoi modelul.
Insomnie.
Transpirații nocturne și senzația de neliniște în timpul nopții.
Disfuncție sexuală.
Trezirea cu senzația de scurtare a respirației sau de sufocare.
Dureri de cap, în special dimineața la trezire, potrivit Cleveland Clinic.
Care sunt barierele de care se lovesc părinții ai căror copii au nevoie de un implant Cohlear.
Poziția de somn care favorizează sforăitul și apneea în somn. Care e cea mai bună poziție de dormit ca să nu mai sforăi.
Află de câte tipuri este această afecțiune, care sunt simptomele ei și când trebuie să consulți un medic.
Implementarea unui registru național de audiometrie reprezintă o etapă crucială în monitorizarea eficientă a pacienților cu implant Cohlear.
Ceara din urechi poate indica faptul că suferi de anumite afecțiuni. Medicii avertizează că nu trebuie să ignorăm ceara din urechi.
Cum este afectat auzul din cauza concertelor. Ce se întâmplă când mergem la astfel de evenimente unde volumul este puternic.
Acest obicei banal afectează inima și poate provoca AVC. Poate duce la complicații grave sau chiar deces.
Acest truc simplu te scapă de sforăitul din timpul nopții. Îl faci pe timpul zilei și are efect noaptea.
Această tulburare de somn extrem de frecventă poate provoca AVC. Are o legătură semnificativă asupra sistemului cardiovascular.
