Atacul cibernetic înregistrat miercuri a afectat mai multe spitale, inclusiv „Dr. Victor Babeș”. Potrivit informațiilor de până acum, cinci spitale au fost vizate.
Potrivit ministrului Sănătății, SorinaPintea, cinci spitale au fost afectate de atacul cibernetic de miercuri, scrie agerpres.ro. Sistemul informatic al Spitalului „Victor Babeș” a fost, de asemenea, afectat.
"Avem informaţii în acest moment că există atacuri cibernetice asupra unor cinci spitale la nivelul municipiului Bucureşti, unul dintre spitale fiind "Victor Babeş", celelalte le identificăm. Am solicitat Direcţiilor de Sănătate Publică din ţară să ne transmită dacă pe raza teritorială pe care o coordonează există spitale care sunt afectate", a declarat Sorina Pintea într-o conferinţă de presă susţinută la Ministerul Sănătăţii.
Nu se știe, deocamdată, dacă vreun spital din subordinea ministerului a fost afectat.
"Bineînţeles că vom face plângere la DIICOT, dacă s-a întâmplat, iar pentru celelalte spitale, autoritatea locală şi spitalul au obligaţia să facă aceste plângeri", a spus Pintea.
Ministrul Sănătăţii a mai spus că a solicitat şi CNAS o informare referitoare la platforma PIAS. Platforma are trei filtre, astfel că nu a fost afectată, datele CNAS fiind, astfel, protejate.
Efectele atacului cibernetic are ca efect dificultăți la internări, la externări, la eliberarea rețetelor, astfel încât un atac de acest gen pune în pericol funcţionarea instituţiilor sanitare, a punctat Sorina Pintea, citată de aceeași sursă.
"Există un sistem informatic comun SIUI al CNAS. Pe lângă acest sistem informatic comun, fiecare spital are sistemul informatic propriu cu care gestionează datele din spitalul respectiv. Teoretic, sistemul informatic al fiecărui spital ar trebui să aibă mentenanţa asigurată 24 din 24 de ore, dar nu e obligaţia tuturor de a avea acelaşi sistem", a explicat oficialul.
Sorina Pintea a precizat că incidente izolate la spitale au mai existat şi în trecut.
Potrivit acesteia, în 2017 a avut loc un atac informatic asupra unui spital din Sighetul Marmaţiei, au fost identificaţi hackerii, care erau dintr-o altă ţară şi care au cerut 10.000 de euro pentru recuperarea datelor, sumă care a fost plătită.
Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) atrage atenţia atât utilizatorilor, cât şi personalului care se ocupă de serviciile IT asupra următoarelor măsuri imediate ce pot fi luate pentru a preveni infectarea cu aceste tipuri de aplicaţii maliţioase: să nu deschidă fişierele primite prin e-mail decât în situaţia în care se cunoaşte expeditorul iar în cazul unei suspiciuni să se adreseze personalului de specialitate; să evite accesarea "ofertelor" irezistibile din mediul online, indiferent de forma prin care sunt primite (e-mail, whatsapp, messenger, Facebook etc.); să fie asigurat un backup al fişierelor pe un dispozitiv care nu este conectat la reţea; dispozitivele utilizate să fie updatate şi să aibă instalate soluţii de securitate (firewall, antivirus, antimalware etc.); să apeleze numărul unic 1911 pentru raportarea acestor incidente.
Cardul european de sănătate: ce este, la ce te ajută și cum se obţine documentul. Descarcă cererea de aici.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Iată lista serviciilor medicale gratuite de care beneficiază românii care nu plătesc asigurare de sănătate la stat.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
