EXCLUSIV Boala cu potențial letal, de care suferă un sfert dintre europeni. Prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu: este afecțiunea cu cel mai mare risc

O boală cu potențial letal afectează un sfert dintre europeni. Prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu a explicat la emisiunea Academia de Sănătate, moderată de academicianul Irinel Popescu, ce face ca boala asta să fie ...
Prof. Dr. Carmen Bunu-Panaitescu, doctor în medicină și profesor universitar de alergologie și imunologic clinică, a vorbit la Academia de Sănătate, moderată de academicianul Irinel Popescu, despre alergii.
Președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică a explicat, în cadrul emisiunii, că un sfert din populația Europei suferă de o formă de alergie.
„În prezent, tot al patrulea european este cu o afectare de natură alergică și se preconizează că în următorii ani să ajungă la o frecvență de fiecare al doilea european să fie cu o afectare alergică. Deci este o boală extrem, extrem de frecventă și se mai întâmplă ceva: apare această afectare încă de la o vârstă mică. Copiii sunt, în general, cu cele mai frecvente manifestări alergice; dacă ele persistă, ajunge să fie o suferință a adultului și, câteodată, se prelungește și la vârsta bătrâneții”, a explicat ea.
Pe de altă parte, mai spune ea, există și un mare număr de adulți care suferă de afecțiuni alergice.
„Deși este o boală predominant a copiilor, este un număr mare de pacienți adulți care au afecțiuni alergice și acestea pot îmbrăca diferite forme de boală. Dacă așa numitul marș atopic începe cu alergiile alimentare - și asta începe la sugar, cu alergia la lapte, în general, apare apoi dermatita atopică, cea care afectează mult calitatea vieții copilului mic, dar în general dispare la vârsta de 3 ani. Dacă, însă, se menține și la adult, ia forme foarte debilitante, atât de severe, încât este nevoie de terapii biologice”, a mai explicat medicul.
De asemenea, a mai vorbit despre alte două firme de alergii. „Urmează rinita alergică și, în final, astmul, afecțiunea care de foarte multe ori rămâne și la adult și poate evolua - cam la 2% din cazuri - spre astm sever, care, din nou, necesită terapie biologică.”
Alergia la medicamente, potențial letal
„Dacă ne referim la o altă patologie, foarte mulți devin alergici la medicamente și aceste alergii medicamentoase se pot manifesta chiar cu șoc anafilactic, care este cu risc de deces. Dacă unii se uită la alergii ca niște boli mai puțin de speriat, trebuie să știm că ele sunt cu potențial letal și orice alergie poate să ducă, în final, la un risc de apariție a șocului anafilactic. Și, poate, cea mai actuală problemă, este legată de riscul de șoc anafilactic la vaccinuri. Am fost, la nivel de societate, implicați încă de la începutul pandemiei și a discuției despre vaccinarea cu aceste noi vaccinuri anti-Covid pe a defini ceea ce înseamnă riscul de șoc anafilactic și cum poți să controlezi acele persoane care au acest risc de a dezvolta șoc anafilactic la vaccin și este în continuare o problemă care este „hot topic” la întreaga societate de alergologie”, mai explică ea.
Alergiile alimentare, posibil declanșator al șocului anafilactic
Medicul a mai vorbit despre alergiile alimentare care au, de asemenea, capacitatea de a declanșa un șoc anafilactic.
„O altă poveste care poate duce la manifestări severe este alergia alimentară. Din nou, alergii care pot să ducă la șoc anafilactic. Se știe că cei alergici la alune, de exemplu, pot să consume un aliment cu urme de alune - și este o poveste cu o tânără care s-a sărutat cu prietenul ei care a mâncat alune și a făcut șoc anafilactic de la aceste urme de alune.”, mai spune medicul.
„În final, să nu uităm de alergia la înțepătura de albină și viespe, care și ea este cu riscul de a duce la șoc anafilactic.
Practic, aceasta este afecțiunea cu cel mai mare risc din patologia pe care o vedem.
Există și urticariile și toate manifestările cutanate care pot să însoțească alergiile medicamentoase, care iarăși sunt amenințătoare de viață.
Așa că activitatea noastră este în strânsă interdisciplinaritate cu medicii pediatri, cu medicii ORL-iști, cu pneumologii și cu medicii din Terapia intensivă,pentru că afecțiunile alergice sunt la granița acestor alte discipline.
Detalii despre acest subiect găsiți în matrialul video atașat.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Ce trebuie să știi despre nodulii mamari. Dr. Cătălin Jianu: Stadiu avansat
Boala care afectează un milion de români. Prof. dr. Florin Mihălțan: Exacerbări severe. Capcane care ascund afecțiunea
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Cum poți preveni depresia. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Impunem niște limite
Dezinformare medicală în online. Monica Cercelescu, la Academia de Sănătate
Screening-ul pentru cancerul mamar în România, cifre îngrijorătoare. Dr. Cătălin Jianu: 12.000 de cancere depistate în ultimii ani. 4000 au decedat
Acest tip de cancer ucide românii într-un ritm alert, deși nu este cel mai invaziv tip de cancer.
Astmul: cauze, riscuri și soluții. Prof. dr. Florin Mihălțan, la Academia de Sănătate
Prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, la Academia de Sănătate
Prof. Univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru vine la Academia de Sănătate.
Dr. Irinel Popescu, folosit în reclame false la medicamente: Vă păcălesc să dați bani pe produse toxice
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Chisturile pancreatice, ce sunt și când devin canceroase. Prof. dr. Cristian Gheorghe: Criterii de risc: durerea, icterul, markerii tumorali
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Bolile inflamatorii intestinale, afecțiuni sistemice cu impact digestiv, hepatic și cutanat. Dr. Răzvan Iacob: Inflamația digestivă să fie stăpânită
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Boala de reflux, cancerul esofagian. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu, la Academia de Sănătate
Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu ne va vorbi despre boala de reflux și cancerul esofagian, la Academia de Sănătate.
Chirurgia viitorului: vor putea roboții să opereze singuri. Dr. Mugurel Bosînceanu: Chirurgul își asumă întreaga responsabilitate
Epidemiologie, vaccinare, impactul COVID. Prof. dr. Emilian Popovici, la Academia de Sănătate
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Stil de viață, obezitate, diabet. Prof. dr. Bogdan Timar, la Academia de Sănătate
Chirurgia bariatrică și în cancer. Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, la Academia de Sănătate
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
6 din 10 români au probleme cu greutatea, 23% sunt obezi. Dr. Copăescu: IMC depășește 30. 11% dintre obezi au peste 10.000 lei pe lună
Diabet, obezitate, boli metabolice: cauze și tratament. Simona Carniciu, la Academia de Sănătate
Medicul Simona Carniciu, totul despre diabet, obezitate și bolile metabolice, la Academia de Sănătate.