Alergia la penicilină este adesea neconfirmată prin teste la pacienții internați, ceea ce înseamnă că mulți primesc inutil alte antibiotice care pot fi mai puțin eficiente și chiar dăunătoare, arată un nou s...
Pacienților spitalizați care raportează o alergie la penicilină li se recomandă adesea antibiotice alternative pentru infecții care pot fi dăunătoare, chiar dacă testele sau evaluările diagnostice ar arăta că marea majoritate a acestor alergii nu sunt reale, potrivit cercetătorilor de la Spitalul General din Massachusetts.
Într-un studiu național publicat în JAMA Internal Medicine (link direct studiu), echipa de cercetători a descoperit că 16% dintre pacienții spitalizați cu o alergie la penicilină documentată aveau o probabilitate de două ori mai mare de a li se prescrie antibiotice alternative. Având în vedere că mai mult de 90 la sută din alergiile la penicilină documentate sunt neconfirmabile prin teste, acele substituții de antibiotice au fost probabil inutile, arată cercetătorii.
„De prea multe ori, clinicienii iau decizii de a administra antibiotice inferioare bazate pe istoricul de alergie la penicilină neverificat, care ar putea să dateze din copilăria unui pacient și care poate nu mai e valabil”, spune dr Kimberly Blumenthal, de la Divizia de Reumatologie, Alergie și Imunologie și autorul principal al studiului.
„Drept urmare, pacienților li se recomandă adesea antibiotice, altele decât penicilinele și cefalosporinele - unii dintre principalii luptători contra infecțiilor -, care pot crește riscul de reacții adverse și de rezistență la antibiotice. (...) Acest tipar ar putea fi schimbat cu puțin mai multe teste sau, în multe cazuri, prin simpla discuție cu pacienții, pentru a afla mai multe despre alergia la penicilină pe care au raportat-o, în loc să fie luată ca sigură simpla afirmație”.
Aproximativ jumătate dintre pacienții internați primesc astăzi antibiotice pentru a trata sau a preveni infecțiile cauzate de bacterii și peste 10% au alergie la penicilină documentată în registrele medicale.
Vopseaua de păr este asociată cu riscuri semnificative. Detaliul pe care trebuie să îl știi.
Care e alergia ciudată pe care medicii alergologi au descoperit-o la români.
Intoleranța la fructoză apare atunci când organismul nu poate absobi fructoza în mod corespunzător. Simptomele sunt digestive.
Alergiile și intoleranța alimentară, cum se manifestă fiecare și cum se pot trata.
Balonarea frecventă poate fi semnul acestei afecțiuni extrem de răspândite care nu are tratament, ci poate fi doar ameliorată.
Ce este rino-conjunctivita alergică și ce anume o provoacă, de fapt. Care e diferența față de rinita alergică.
Intoleranța la histamină - ce este, care sunt simptomele și care sunt alimentele care trebuie evitate.
Cum să cureți bradul artificial și ce poți să pățești dacă nu faci lucrul acesta.
O boală alergică și autoimună a fost identificată pentru prima dată de cercetători. De vină ar fi mutația unei gene.
Alergia bizară pe care o poți face chiar în propria casă poate fi declanșată de un lucru absolut banal.
Un bol cu sare plasat pe pervazul ferestrei te scapă de o problemă enervantă care, de altfel, îți poate afecta sănătatea.
Tatuajele nu doar că înfrumusețează corpul, dar au și beneficii la care nici nu te-ai fi așteptat.
Alimentele toxice sunt cele care în cazul unor persoane pot provoca alergii alimentare.
Rinita alergică, ce trebuie să știi despre ea și cum faci diferența între ea și viroza respiratorie.
Animalele de companie, benefice pentru educarea sistemului imunitar uman.
Moliile vă pot afecta sănătatea, nu doar hainele. Află cum poți scăpa de acești dăunători.
”Este important ca toate aceste frici să fie comunicate, conștientizate, să nu ne temem să ne temem”, susține specialistul.
Un nou strat de praf saharian a acoperit o bună parte din țară. Acesta poate provoca neplăceri unor categorii de persoane.
Alergiile la frig pot fi o problemă majoră în timpul iernii. Simptomele pot fi accentuate și de vremea rece.
