O bacterie care trăiește în mod natural în intestin ar putea deveni cheia unui nou tip de tratament pentru lupus, o boală autoimună complexă, care afectează milioane de oameni și pentru care medicina încă nu are un remediu.
Cercetătorii de la Universitatea din Texas Health San Antonio au descoperit că o bacterie intestinală, prezentă în cantități mai mici la pacienții cu lupus, poate avea efecte benefice atunci când este reintrodusă în organism.
Descoperirea, publicată în revista științifică Nature Communications, deschide o direcție nouă în cercetarea lupusului: tratamente care nu doar controlează simptomele, ci încearcă să influențeze cauza unor dereglări ale sistemului imunitar.
Echipa de cercetători de la Facultatea de Medicină „Joe R. și Teresa Lozano Long” a Universității din Texas a identificat o diferență importantă în microbiomul intestinal al persoanelor cu lupus.
Microbiomul reprezintă ecosistemul format din miliarde de microorganisme care trăiesc în intestin și care influențează digestia, inflamația și chiar modul în care funcționează sistemul imunitar.
Oamenii de știință au observat că pacienții cu lupus aveau niveluri reduse ale bacteriei Faecalibacterium prausnitzii (F. prausnitzii).
Atunci când această bacterie a fost administrată suplimentar în modele animale cu lupus, cercetătorii au observat o reducere semnificativă a markerilor asociați bolii.
„Este pentru prima dată în cercetarea privind lupusul când am identificat o bacterie a cărei prezență este redusă și care, odată reintrodusă, are un efect benefic”, a explicat dr. Laurence Morel, profesor la Departamentul de Microbiologie, Imunologie și Genetică Moleculară, conform Medical Xpress.
Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună în care sistemul de apărare al organismului începe să atace propriile țesuturi sănătoase.
Practic, „soldații” sistemului imunitar confundă propriul organism cu un inamic și declanșează inflamație.
Boala poate afecta:
Simptomele diferă foarte mult de la o persoană la alta, iar unii pacienți ajung să consulte mai mulți specialiști înainte de a primi un diagnostic.
În prezent, tratamentul se bazează în principal pe medicamente care reduc activitatea sistemului imunitar, inclusiv corticosteroizi și alte imunosupresoare.
Aceste terapii pot controla boala, însă pot avea efecte adverse importante: creștere în greutate, retenție de lichide, risc mai mare de infecții și complicații cardiovasculare.
Legătura dintre intestin și sistemul imunitar este studiată intens de aproximativ un deceniu.
Cercetările anterioare au arătat că microbiomul persoanelor cu lupus diferă de cel al oamenilor sănătoși și că anumite bacterii pot fi asociate cu evoluția bolii.
Bacteria F. prausnitzii are un rol special deoarece ajută la transformarea fibrelor alimentare în substanțe numite acizi grași cu lanț scurt, printre care se află butiratul.
Butiratul este important pentru sănătatea intestinului deoarece:
Când această bacterie este redusă, intestinul poate deveni mai vulnerabil, iar organismul poate intra într-o stare mai proinflamatoare.
„Dacă ai mai puține bacterii care digeră acele fibre, ai mai puțini acizi grași cu lanț scurt și o stare mai proinflamatorie”, a explicat Yong Ge, profesor asistent și coautor al studiului.
În experimente, reintroducerea bacteriei a dus nu doar la modificări ale microbiomului, ci și la îmbunătățirea unor aspecte ale răspunsului imun.
Cercetătorii au observat efecte pozitive asupra rinichilor și splinei – organe care pot fi afectate în lupus.
Mecanismul exact nu este încă pe deplin descifrat, însă oamenii de știință cred că bacteria acționează indirect: schimbă modul în care microbiomul intestinal procesează nutrienții și favorizează un mediu mai sănătos în intestin.
„Am fost foarte încântați că o singură tulpină probiotică poate avea un impact atât de mare”, a spus Ge.
Deși probioticele sunt populare și se găsesc în multe suplimente, cercetătorii avertizează că bacteriile nu sunt interschimbabile.
F. prausnitzii are proprietăți specifice și nu se găsește în mod obișnuit în produsele probiotice disponibile fără prescripție medicală.
Un obstacol important este faptul că această bacterie este extrem de sensibilă la oxigen și își pierde rapid activitatea atunci când este expusă la aer.
De asemenea, pentru menținerea unui nivel eficient în organism ar putea fi necesară administrarea repetată.
Așadar, descoperirea nu înseamnă că un iaurt sau un supliment obișnuit poate trata lupusul, ci că oamenii de știință au identificat o posibilă „piesă lipsă” într-un mecanism complex al bolii.
Cercetătorii vor să afle acum ce substanțe produse de această bacterie sunt responsabile pentru efectele protectoare.
Echipa analizează metaboliții produși de microbiom pentru a identifica moleculele care pot influența inflamația și protecția imunitară.
În viitor, aceste descoperiri ar putea duce nu doar la tratamente cu probiotice, ci și la terapii bazate pe metaboliți sau pe modificări ale alimentației care să susțină bacteriile benefice.
Cercetătorii investighează deja modul în care dieta, microbiomul și sistemul imunitar pot fi combinate într-o nouă strategie împotriva lupusului.
Superbacteriile, adică bacteriile rezistente la antibiotice, reprezintă o problemă de sănătate la nivel global.
O singură genă poate genera peste 5.000 de variante genetice care permit cancerului să se dezvolte necontrolat.
Robert De Niro a devenit tată la 79 de ani. Cum influențează vârsta fertilitatea masculină.
Moartea de bătrânețe este o sintagmă des utilizată. Dar, totuși, ce spun specialiștii despre moartea de bătrânețe.
Terapiile inovative își fac loc și în marile centre universitare din țară. Ce beneficii aduc pentru pacienți.
Aceasta este analiza esențială înainte de o intervenție chirurgicală. Duce la o evoluție favorabilă post-operatorie.
Testul care îți arată dacă ai deficit de Vitamina D se poate realiza la orice laborator de analize medicale.
Infecțiile nosocomiale din România se mențin în limite sub media europeană.
Analizele medicale sunt esențiale pentru diagnosticarea unor boli.
Imunoglobulinele au un rol determinant pentru menținerea sistemului imunitar. Unde le găsim.
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Clostridium perfringens este o bacterie descoperită în Dunăre. Poate provoca afecțiuni grave.
Bolile rare sunt cauzate, în marea lor majoritate, de modificări genetice.
Infecțiile fungice pot fi mortale. Producătorii de medicamente caută să dezvolte tratamente mai puternice, pe măsură ce infecțiile cresc.
