Infecțiile nosocomiale, sub media europeană. Rafila: Numărul de decese care ar putea să fie atribuite infecţiilor asociate asistenţei medicale ar fi probabil de circa 1.700

Infecțiile nosocomiale se mențin la un nivel de circa 1%, potrivit ministrului Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila. Acesta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că trebuie încurajată raportarea acestora. Potrivit ministrului, eliminarea infecțiilor asociate asistenței medicale nu este posibilă nicăieri în lume.

”Cred că în ultimul an, din acest punct de vedere, s-a reuşit cea mai importantă evoluţie din ultima perioadă, ultimii cinci ani, 10 ani. Am reuşit să facem foarte multe lucruri care pot să ducă la controlul acestui fenomen.

Nu putem să pledăm pentru două chestiuni care sunt contradictorii şi care pot să inducă oamenii în eroare, pe de o parte şi pot să afecteze serios şi credibilitatea sistemului sanitar şi nu neapărat a Ministerului Sănătăţii, ci a profesioniştilor care lucrează în zona sănătăţii. România raportează, după o evoluţie crescătoare, 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale.

Media la nivelul european este de 7%. Noi am crescut de la 0.2% la 1%. La nivelul Uniunii Europene sunt în fiecare an 37.000 de decese care sunt datorate infecţiilor asociate asistenţei medicale, iar numărul de decese care sunt parţial atribuite acestor infecţii, pentru că pacienţii au foarte multe patologii foarte complicate, este de cel puţin trei ori mai mare.

România are cam 5% din populaţia Uniunii Europene şi, dacă ar fi să extrapolăm aceste cifre la nivelul ţării noastre, am vedea că şi în România numărul de decese care ar putea să fie atribuite infecţiilor asociate asistenţei medicale ar fi probabil de circa 1.700 de decese care s-ar înregistra la nivelul unui an”, a precizat prof. dr. Alexandru Rafila, în cadrul unei conferințe de presă.

Vezi și: TBC, cifre alarmante în 10 județe. MS: Depistarea reduce transmiterea în gospodărie, la locul de muncă, la școală sau alt mediu comunitar

Campioni la consumul de antibiotice

În schimb, potrivit ministrului, românii sunt campioni la consumul de antibiotice. 

”n momentul în care există opinii foarte vehemente că trebuie să facem totul pentru dispariţia infecţiilor nosocomiale, nu o să reuşim. Pentru că dacă se va crea o presiune publică, noi lucrăm să se poată descoperi, să se poată raporta, să putem lua măsuri încât să fie mai puţine infecţii cu bacterii multirezistente pentru că avem o problemă majoră în România, avem cea mai proastă situaţie din punct de vedere al bacteriilor multirezistente care produc infecţii invazive întrucât se folosesc cele mai multe antibiotice”, mai precizat ministrul. 

Infecțiile nosocomiale NU sunt doar ale României. "Pacienții, testați înainte de internare". Ce sunt, De Ce apar. Cele mai frecvente bacterii care există în spital

Infecțiile nosocomiale afectează un număr substanțial de pacienți la nivel mondial, ceea ce duce la creșterea mortalității și la un impact financiar asupra sistemelor de sănătate. Deși povara globală reală a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAM) rămâne necunoscută din cauza lipsei de date și de sisteme de supraveghere fiabile, studiile epidemiologice din Europa și Statele Unite arată rezultate relativ consistente în cadrul programelor de supraveghere. Ca atare, majoritatea studiilor epidemiologice provin din Statele Unite și Europa.

Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a fost invitat la Antena 3, acolo unde a vorbit despre planul pe care autoritățile în au în ceea ce privește noul val al pandemiei COVID-19, despre situația actuală a spitalelor din România, dar și despre infecțiile nosocomiale. 

Vezi și: Vaccinarea antigripală, în farmacii. Trandafir: Reprezintă un pas important în zona de prevenție pentru pacienții din România

De ce apar bacteriile multirezistente în spitale

În rândul spitalelor europene, prevalența a cel puțin unei IAM a variat în funcție de mediul de îngrijire: 4,4 % în spitalele de îngrijire primară; 7,1 % în spitalele de îngrijire terțiară; 19,2 % în unitățile de terapie intensivă; și 3,7 % în unitățile de îngrijire pe termen lung.

S-a stabilit că aproximativ 8,9 milioane de episoade distincte de IAM au loc anual în unitățile de îngrijire acută și de îngrijire medicală pe termen lung din Uniunea Europeană.

"Pe noi ne interesează raportarea acestor infecții, lucrăm acum la niște criterii, în care să existe totuși un prag minimal pe care să nu-l acceptăm în contractele de management, pentru că mult timp, în aceste contracte, și nici măcar nu există o obligație, oamenii treceau 0 sau 0,1 sau 0,2.

Și atunci, în mod evident, la evaluare trebuiau să aibă tot atât. Nu este în regulă, trebuie să scoatem acest prag. Și nu e vorba de prag, cât de performanța managerială.

Vezi și: Care este legătura dintre calorii și dulciuri în timpul dietelor. Pleșea: Din păcate acestea ne îngrașă

Sunt spitale... dacă aveți o situație, unde ați avea mai mult curaj să intrați? Într-un spital care arată 5% infecții sau 0% infecții? Trebuie să educăm publicul în acest sens, să înțeleagă că acei oameni care lucrează pentru detectarea infecțiilor, pentru adevăr, sunt cei care își fac meseria așa cum trebuie (...)

Am dezvoltat capacitatea de laborator, ne pregătim să facem training-ul epidemiologilor, microbiologilor, infecționiștilor, ca să putem detecta infecțiile, să le supraveghem și să prescriem corect antibiotice. 

Unul dintre motivele majore de apariție al bacteriilor multirezistente într-un procent așa de mare în România este utilizarea antibioticelor, fie în exces, fie în mod greșit", a spus Alexandru Rafila.

Această problemă a administrării antibioticelor "după ureche" este o situație generală a Uniunii Europene.

Citește mai departe AICI