Imunoglobulinele au un rol determinant pentru menținerea sistemului imunitar. Unde le găsim.
Imunoglobulinele (Ig) sau anticorpii sunt glicoproteine care sunt produse de celulele plasmatice. Celulele B sunt instruite de imunogeni specifici, de exemplu, proteine bacteriene, să se diferențieze în celulele plasmatice, care sunt celule producătoare de proteine care participă la răspunsuri imune umorale împotriva bacteriilor, virușilor, ciupercilor, paraziților, antigenelor celulare, substanțelor chimice și substanțelor sintetice.
”Acizii grași cu lanț scurt pot influența de la distanță, inclusiv, activitatea limfocitelor din foliculii limfoizi, pot să stimuleze sinteza de imunoglobulina A secretorie, să crească sinteza acestei imunoglobuline.
Imunoglobulina A poate să recunoască a agenților infecțioși, să îi cupleze și în felul acesta rezultă niște complexe imune care vor fi îndepărate de curentul de mucus și evacuate din organism”, a precizat prof. univ. dr. Veronica Lazăr, la Pro TV.
Vezi și: Căsnicia fericită, sincronizare între creierul partenerilor. Care este legătura
Intestinul este poarta ta de acces la sănătatea ta. 80% din sistemul imunitar trăiește în interiorul intestinului. Sistemul tău imunitar este securitatea organismului care te protejează de infecții și boli. Sistemul imunitar face acest lucru printr-o armată de anticorpi, cunoscută și sub numele de imunoglobuline.
Gândiți-vă la imunoglobuline ca la o armată de soldați pe care sistemul imunitar o solicită atunci când se confruntă cu un atac din partea unui invadator străin. Cinci tipuri de imunoglobuline au locuri de muncă specifice și vă voi spune despre diferitele tipuri și rolul lor în combaterea bacteriilor și bolilor dăunătoare în doar un minut.
Imunoglobulinele sunt molecule de glicoproteină găsite în celulele plasmatice, numite și celule albe din sânge, care luptă împotriva antigenelor specifice, cum ar fi bacteriile și virușii.
Anticorpii pot apărea în două forme fizice: o formă solubilă și o formă legată de membrană. Forma solubilă nu este conținută în celule încă se găsește în fluidele corporale, cum ar fi plasma sanguină și fluidele tisulare. Pe de altă parte, forma legată de membrană este atașată la suprafața celulelor albe din sânge (numite celule B) pentru a le ajuta să identifice când antigenele sunt prezente pentru a declanșa activarea celulelor B pentru a lupta împotriva invadatorului.
Vezi și: Enterocolita, cauze și tratament. Expert: Este un element foarte grav pe care trebuie să îl evităm
Imunoglobulinele se împart în mai multe categorii. Fiecare are un rol bine definit pentru sistemul imunitar, potrivit Amy Myers
Imunoglobulina A (IgA) este prima linie de apărare în fata infecţiilor, deoarece inhiba adeziunea bacteriană şi pe cea virala la celulele epiteliale, prin neutralizarea toxinelor bacteriilor şi ale virusurilor, intră sau extracelulare. IgA elimina, de asemenea, patogenii şi antigenii printr-un canal excretor pe care îl mediază, unde legătură cu IgA este urmată de transportul complexelor imune mediat de receptorul polimunoglobulinei.
IgA sunt glicoproteine cu rol în apărarea mucoaselor, prin neutralizarea virusurilor şi a toxinelor şi aglutinarea bacteriilor, a căror absorbţie în sânge este astfel împiedicată. Deficienta imunoglobulinei IgA poate avea cauze genetice sau poate fi provocată de anumite terapii alopate, care conţin substanţe precum fenitoina, captoprilul, tiroxina, acidul acetilsalicilic, ibuprofenul şi altele.
Imunoglobulina E ara capacitatea de a declanşa o reacţie alergică promptă, atunci când recunoaşte un antigen specific. De regulă, IgE intra în acţiune în cazul persoanelor predispuse la alergii şi cu antecedente în acest sens şi poate declanşa, în cazurile severe, şocul anafilactic.
Anticorpii IgE sunt produşi de sistemul imunitar. Acesta poate reacţiona exagerat la alergeni în cazul unor alergii preexistente sau al astmului. Reacţia obişnuită a IgE include simptome la nivelul nasului, al plămânilor, al gâtului său al pielii. Fiecare tip de imunoglobulina E identifica o anumie tipologie de alergeni. De aceea, un număr considerabil de persoane care suferă de alergii manifesta sensibilitate la un singur tip de alergen, cum ar fi mucegaiul. Cu toate astea, există şi persoane care dezvoltă reacţii la mai multe tipuri de alergeni, tocmai pentru că sistemul lor imunitar produce anticorpi IgE variaţi.
Imunoglobulinele G (IgG) sunt cele mai numeroase tipuri de anticorpi din sânge şi din celelalte fluide ale corpului. Aceşti anticorpi protejează împotriva infecţiilor, îndeplinind funcţia de memorie, în raport cu agenţii patogeni la care ai mai fost expus.
Prin contact cu diverse tipuri de agenţi patogeni, celulele plasmatice sunt stimulate să producă IgG, pentru a evita infectarea, respectiv pentru a anihila efectul nociv al agenţilor patogeni. Anticorpii IgG însumează 75% din totalul imunoglobulinelor plasmatice.
Imunoglobulinele M reprezintă anticorpii generaţi de răspunsul imun umoral primar. Aceştia sunt produşi încă de la naştere, în cazul nou-născuţilor şi, ulterior, sintetizaţi de organismul uman în situaţia infecţiilor acute, spre deosebire de imunoglobulina IgG, stimulată în cazul infecţiilor cronice.
Absenţa anticorpilor IgG şi IgA, simultană cu creşterea nivelului de IgM poate demasca existenţa unei infecţii sau a unei inflamaţii. Însă, un nivel scăzut al acestora poate indica existenţa unor afecţiuni precum hipogamaglobulinemia, caracterizată printr-un număr crescut de infecţii.
Vezi și: Dormitul dezbrăcat, beneficii pentru sănătate. Unele s-ar putea să te surprindă
IgD reprezintă doar 0,25% din totalul imunoglobulinelor serice. Deşi rolul acesteia nu a fost cunoscut încă în întregime, cercetările de până în prezent indică o legătură cu modularea diferenţierii şi a proliferării clonale a limfocitelor B, încă de la naştere.
Nivelul crescut de IgD poate indica existenţa unor afecţiuni hepatice, autoimune sau chiar infecţii acute sau cronice. Totodată, concentraţia serică a acesteia este măsurată la nou-născuţi pentru a identifica eventualele infecţii în utero, dar şi pentru a diagnostica mielomul multiplu cu proliferare monoclonală.
Fructele și legumele sunt printre cele mai bune alimente pe care să le consumi pentru a-ți proteja sistemul imunitar și pentru a-ți crește nivelul de imunoglobuline din organism. Dietele bogate în fructe și legume îmbunătățesc funcționarea sistemului imunitar. Alege fructe precum mere, pere, zmeură, afine, banane, avocado, piersici și citrice. Alege legume precum spanac, roșii, broccoli, conopidă, ceapă, morcovi și kale, potrivit Healty Living.
Cerealele integrale vă pot ajuta, de asemenea, să mențineți un sistem imunitar sănătos, ceea ce vă poate face mai probabil să aveți un nivel sănătos de imunoglobuline. O dietă care îmbunătățește funcția sistemului imunitar include cereale integrale, cum ar fi grâul integral și pâinea integrală și cerealele integrale; orez brun; paste din grâu integral; orz, și mei.
Este important să înțelegeți distincția dintre "cereale integrale" și un "bob rafinat". Boabele rafinate sunt cele care sunt măcinate și deposedate de multe dintre beneficiile lor nutriționale. Pâinea albă, făina albă și pastele albe sunt exemple de boabe rafinate. Cerealele integrale, pe de altă parte, sunt minim procesate și conțin încă majoritatea vitaminelor și nutrienților lor cheie.
Anumite băuturi pot ajuta la creșterea nivelului de imunoglobulină. Băuturile făcute din ceai verde și orz vă pot ajuta să vă curățați corpul prin furnizarea de clorofilă și alți nutrienți vitali care pot repara țesuturile din corpul dumneavoastră. Există unele băuturi, pe de altă parte, care pot avea efectul opus. Alcoolul, cafeaua și alte băuturi cofeinizate sunt exemple în acest sens.
Ce trebuie să știi dacă nu mănânci carne. Adevărul te va surprinde. Nutriționiștii au dat verdictul.
Acest obicei extrem de frecvent îți distruge rinichii. Poate duce la efectare renală gravă.
Aceste alimente prezente pe mesele multora dintre noi ne distrug ficatul și creierul. De altfel, perturbă și producția de insulină.
Aceste alimente te scapă de medicamentele pentru diabet. Au un efect care i-a uimit pe medici. Rezultatele se văd în 3 luni.
Cum trebuie, de fapt, să gătești peștele congelat. Detaliul important de care să ții cont.
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.
Oamenii de ştiinţă au identificat un hormon care provoacă diabet de tip 2 la persoanele obeze.
Acesta este trucul care te ajută să nu faci diabet. Reglează glicemia și nu mai faci diabet.
Cafeaua are un impact important asupra colesterolului. Cum trebuie să o prepari pentru a scădea colesterolul "rău".
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Ai aceste semne pe piele sau gât? Poți avea o boală mortală fără să știi – 100 de milioane de oameni o ignoră zilnic!
Medicii, îndemnați să regândească tratamentele pentru diabet. 40% dintre pacienți își pun sănătatea în pericol
Acest lucru agravează diabetul și hipertensiunea arterială.
Aceasta este cea mai mare greșeală pe care o facem când mâncăm, iar consecințele sunt însemnate.
