Prof dr Adrian Streinu-Cercel, reputat specialist infecționist, a explicat EXCLUSIV, la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, cât de mare este pericolul dat de administrarea fără rost a...
Antibioticele sunt cumva victimele propriul succes. Pe lângă faptul că români le iau fără să mai treacă pe la medic, ele au fost prescrise, de-a lungul timpului, poate peste măsură, tocmai pentru că în multe cazuri sunt eficiente. Exemplul concludent în reprezintă chinolonele, a explicat prof.dr. Adrian Streinu-Cercel, EXCLUSIV la Academia de Sănătate, emisiune transmisă luni de Dc News și DC Medical.
„Chinolonele sunt niște antibiotice foarte interesante. La o vreme, când vorbeam de ciprofloxacină, este denumire comună internațională, așa că nu este niciun fel de problemă, se știa că dă tendinite, și făceau tendinite achiliene și pacienții care luau un astfel de antibiotic puteau pe urmă să sufere mai mult de pe urma antibioticului decât de pe urma infecției propriu-zise. Și am avut o perioadă în care acest antibiotic s-a folosit în absolut orice. De exemplu, aveai sinuzită – se dădea acest antibiotic, aveai angină – se dădea acest antibiotic, aveai afectate pulmonară– se dădea acest antibiotic, aveai una digestivă – se dădea o doză unică, aveai infecție urinară – iarăși, tot acest antibiotic. Deci, era un fel de modă, la vremea respectivă, și noi ne aducem foarte bine aminte de aceste episoade", a arătat profesorul, care este și director general a Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală.
Când vine vorba de acest tip de antibiotice, dr. Adrian Streinu-Cercel spune că există o regulă de bază.
„Aceste antibiotice trebuie folosite cu parcimoniozitate (zgârcenie, n.r.) și respectiv cu cap. Dacă le folosim așa, atunci riscul ca un astfel de antibiotic să genereze efecte secundare toxice scade considerabil. Avem situații în care nu putem să tratăm fără ele. De exemplu, una dintre aceste situații este leptospira. O altă situație este legionella pneumophila în care fluorochinolonele reprezintă antibioticele de bază în administrarea și, respectiv, terapia acestor patologii. Deci, nu putem fără ele. Însă date cu chibzuință, ele sunt de un real folos", a subliniat specialistul.
Ce virus periculos se răspândește acum în România, inclusiv prin carnea pe care o mâncăm, aflați în video:
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu ne va vorbi despre boala de reflux și cancerul esofagian, la Academia de Sănătate.
Acest tratament învinge cancerul și oferă o speranță de viață mult mai mare pacienților.
Acest test îți arată cu zeci de ani înainte dacă ești predispus la boala Alzheimer.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Medicul Vlad Ciurea a rupt tăcerea despre cauzele care duc la apariția bolii Alzheimer.
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Acest tip de cancer este într-o continuă creștere. Un produs din gospodărie, folosit frecvent, îl poate provoca.
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
