Ministerul Sănătății, lămuriri despre sezonul gripal: Nu se înregistrează o epidemie. Numărul infecțiilor respiratorii, mai mic cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut
Află mai multe despre numărul scăzut al infecțiilor respiratorii comparativ cu anii precedenți.
Atenție! În România nu se înregistrează o epidemie de gripă în acest moment. Datele ne arată că numărul cazurilor de viroze respiratorii și gripă este cu aproximativ 25% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.
Recomandăm prezentarea la camera de gardă sau la unitățile de primiri urgențe DOAR dacă temperatura depășește 39 de grade și există comorbidități. În cazurile ușoare sau medii, contactați medicul de familie pentru recomandări și izolați-vă la domiciliu.
Pentru părinți: Evitați trimiterea copiilor în colectivități dacă prezintă simptome de viroză (tuse, dureri în gât, mialgii, febră) pentru a preveni răspândirea virusului.
Reamintim: Virozele respiratorii NU se tratează cu antibiotice. Optați pentru tratament simptomatic și asigurați-vă că pacienții sunt bine hidratați.
Acestea au fost informațiile transmise de Ministerul Sănătății pe Facebook. Mai jos găsești informații utile despre virozele respiratorii.
Bolile respiratorii virale sunt afecțiuni contagioase cauzate de viruși care afectează în principal zona rinofaringiană. Acestea sunt denumite și rinofaringite, răceli sau infecții respiratorii obișnuite și sunt cele mai întâlnite afecțiuni infecțioase la nivel mondial, în special în țările în curs de dezvoltare. Aici, aglomerările cresc riscul de transmitere a virusurilor, iar copiii, tot mai tineri, sunt afectați frecvent.

Foto: Freepik
Într-un an, copiii pot contracta aceste infecții respiratorii de 6-8 ori. Rhinovirusul este cel mai adesea identificat ca agent cauzator al acestor afecțiuni, dar și alte virusuri precum cel respirator sincițial, gripal, paragripal, enterovirusuri și anumite tulpini ale adenovirusului pot fi implicate.
Sezonul rece și densitatea populației cresc răspândirea virusurilor respiratorii în colectivitățile de copii. Acești viruși se pot transmite de la o persoană la alta prin picăturile Flugge, eliberate în timpul vorbirii, tusei sau strănutului. Odată ajuns în organismul gazdei, virusul se conectează la celulele specifice printr-un proces de legare și începe să se multiplice folosindu-se de enzimele pe care le are.
Riscul de a dezvolta viroze respiratorii în rândul copiilor este considerabil mai mare în instituțiile de învățământ preșcolar și școlar, în aglomerațiile din locurile publice și în condiții de trai precare, incluzând igiena precară și condițiile de locuit în spații mici, populate de familii numeroase. S-a constatat că unele virusuri cu afinitate pentru tractul respirator pot supraviețui până la 30 de minute pe piele, ore bune pe suprafețele atinse de persoanele infectate și chiar peste 24 de ore pe șervețelele nazale contaminate.
Ambiente cu temperaturi scăzute și umiditate specifică sezonului rece încurajează activitățile în încăperi închise și neprofilate, crescând astfel răspândirea unor virusuri respiratorii prin aerosoli. Începerea școlii pentru copii în toamnă este un alt factor de risc ce favorizează apariția virozelor respiratorii la debutul sezonului rece.
Analizele epidemiologice realizate anterior au scos în evidență o periodicitate a virozelor respiratorii, în funcție de agentul patogen:
Virozele respiratorii cauzate predominant de virusul respirator sincițial și de virusurile gripale B și A sunt mai frecvente în iarnă și la începutul primăverii. Infecțiile respiratorii cu virusuri sunt mai comune târziu în toamnă și în timpul iernii.Virozele determinate de rhinovirusuri sunt relativ constante pe tot parcursul anului, cu un vârf al incidenței în toamnă și primăvară.
Acest tip de periodicitate în apariția virozelor respiratorii se schimbă în funcție de climatul specific diferitelor regiuni ale lumii. De regulă, infecțiile virale ale tractului respirator la copii sunt mai frecvente în sezonul rece, caracterizat prin umiditate crescută.
Virusurile infectează celulele prin recunoașterea și legarea la receptori specifici. Această interacțiune permite replicarea virală în celula-gazdă. Există mai multe căi de intrare pentru virusuri în organism, cum ar fi tractul respirator, gastro-intestinal și genito-urinar. Viroza respiratorie, adesea numită răceală, este o afecțiune comună cauzată de diverse virusuri, cel mai frecvent fiind rhinovirusurile. Simptomele includ tuse, rinoree și congestie nazală.
Prevenția se bazează pe igienă, cum ar fi spălarea mâinilor și purtarea măștii. Transmiterea se face prin inhalare, contact direct sau obiecte contaminate. Diagnosticul și tratamentul sunt în general bazate pe simptome, deoarece testele de laborator sunt rareori necesare pentru răceli obișnuite.
-
-
Cum se taie corect ceapa cubulețe03.03.2026, 19:16
-
10 semne că te afli în stare de cetoză03.03.2026, 17:21
-
-
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Marea Britanie și-a pierdut statutul de țară liberă de rujeolă
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Un nou coronavirus, descoperit de medici. Medicii se tem de o nouă pandemie
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
