Toxiinfecție alimentară: simptome și bacteriile care o provoacă. Cât timp trece până simți primul simptom, în funcție de bacterie

Toxiinfecția alimentară - cauze, simptome și timpul de apariție al simptomelor din momentul ingerării unui aliment contaminat.
Vezi și:
Ce se întâmplă dacă mănânci ceva dulce pe stomacul gol
Primul semn că ai VERTIJ. Cauza care provoacă vertijul și cum îl faci să dispară
Lămâie în lapte: secretul pe care mulți îl țin ascuns. De ce să pui lămâie în lapte
Foto: Freepik @Tenso
Toxiinfecția alimentară, denumită și intoxicație alimentară, apare în urma consumului de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene, precum bacterii, virusuri, paraziți sau toxine produse de acestea.
Alimentele pot deveni contaminate în diferite moduri, inclusiv prin manipulare necorespunzătoare, depozitare inadecvată sau preparare incorectă.
Cauze și agenți patogeni care provoacă toxiinfecție alimentară
Cele mai comune bacterii care cauzează toxiinfecție alimentară includ:
- Salmonella - găsită în carne crudă, ouă, lactate nepasteurizate
- E.coli - găsită în carne insuficient gătită sau în apa contaminată
- Listeria - găsită în produse lactate nepasteurizate și alimente refrigerate
- Campylobacter - găsită în carne de pasăre nepreparată corespunzător
- Clostridium perfringens - găsită în carne gătită care nu a fost depozitată corect
- Stafilococul aureus - contaminează alimentele prin contactul cu persoane infectate.
Virusurile, cum ar fi norovirusul și paraziții precum Giardia, sunt și ei factori implicai în toxiinfecțiile alimentare.
Timpul de apariție al simptomelor. În cât timp apare primul simptom după ce ai mâncat mâncare contaminată
Timpul de apariție al simptomelor variază în funcție de agentul patogen implicat și de cantitatea de microorganisme ingerate.
În general, simptomele pot apărea de la câteva ore până la câteva zile după consumul alimentului contaminat.
- Stafilococul aureus - simptomele apar rapid, de obicei între 1 și 6 ore de la ingestie, din cauza producției e toxine
- Salmonella - simptomele apar în 6 - 72 ore, depinzând de doza de bacterii ingerată și de sistemul imunitar al persoanei.
- E.coli - simptomele pot apărea în 1 - 8 zile după consumul alimentului contaminat.
- Listeria - poate avea o perioadă de incubație de 3 până la 70 de zile, dar de obicei simptomele apar între 1 și 4 săptămâni.
- Campylobacter - simptomele se dezvoltă în 2 - 5 zile.
- Clostridium perfringens - simptomele apar între 8 și 16 ore după ingestia alimentului.
- Norovirus - timpul de apariție al simptomelor durează între 24 și 48 de ore
- Rotavirus - timpul de debut al simptomelor durează între 24 și 48 de ore
Vă puteți îmbolnăvi de toxiinfecție alimentară după înghițirea anumitor germeni, precum Salmonella sau E. coli. Simptomele pot varia, în funcție de germenul pe care l-ați înghițit. Simptomele pot varia de la ușoare la grave și pot dura câteva ore sau mai multe zile.
Cele mai frecvente simptome ale toxiinfecției alimentare sunt:
- diaree
- dureri de stomac sau crampe
- greață
- vărsături
- febră, potrivit CDC.
Dacă aveți diaree sau vărsături, asigurați-vă că beți multe lichide pentru a preveni deshidratarea (lipsa apei din organism).
În cazuri severe, pot apărea simptome precum deshidratare și dezechilibre electrolitice, care necesită tratament medical de urgență.
Simptomele care apar în funcție de virus sau bacterie
Salmonella dă simptome precum - durere de cap, febră, crampe abdominale, diaree, vărsături și greață
Campylobacter dă simptome precum - febră, greață, crampe abdominale și diaree (uneori cu sânge)
Listeria dă simptome precum - dureri de cap, febră, oboseală, dureri (simptomele și complicațiile pot fi severe la unele persoane)
E. coli dă simptome precum - diaree (adesea cu sânge), crampe abdominale
Norovirus dă simptome precum - febră, greață, vărsături, crampe abdominale, diaree și dureri de cap, potrivit Health Direct.
Rotavirus dă simptome asemănătoare gripei
Cum poți să eviți toxiinfecțiile alimentare
Pentru a preveni toxiinfecțiile alimentare, este important să respectăm reguli strice de igienă și preparare a alimentelor.
- Spălarea frecventă a mâinilor înainte de manipularea alimentelor
- Gătirea alimentelor la temperaturi corespunzătoare
- Evitarea consumului de produse crude sau nepasteurizate
- Depozitarea adecvată a alimentelor perisabile
-
-
Vaccinarea reduce riscul cardiac. Recomandările experților28.08.2025, 22:30
-
Dieta și mișcarea pot vindeca ficatul după consumul de alcool28.08.2025, 21:13
-
Ginkgo biloba, un aliat promițător în tratarea demenței ușoare28.08.2025, 19:42
-
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
COVID-19, amenințare ascunsă pentru inima pacienților. Infecția accelerează riscul de AVC și infarct
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Alexandru Rafila, despre virusul HMPV: Nu a venit din China. Nu discutăm de nimic special
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV). Tudor Ciuhodaru: Asta arată dovezile
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.