Care sunt cele mai „rușinoase” boli din perspectiva pacienților

Boli „rușinoase”, pacient, doctor Sursă: Unsplash @Vitaly Gariev Boli „rușinoase”, pacient, doctor Sursă: Unsplash @Vitaly Gariev

Deși, din punct de vedere medical, nicio afecțiune nu ar trebui să fie considerată „rușinoasă”, milioane de oameni evită să ceară ajutor din cauza stigmatizării. Specialiștii avertizează că rușinea poate agrava simptomele.

Percepția socială asupra anumitor boli continuă să fie marcată de prejudecăți, iar pacienții ajung adesea să asocieze diagnosticul cu vina, rușinea sau teama de judecată. În realitate, orice boală reprezintă o tulburare a fiziologiei organismului și necesită evaluare medicală și tratament adecvat.

Cu toate acestea, rușinea provocată de simptome sau de natura afecțiunii rămâne un obstacol major în calea îngrijirii, unde numeroși pacienți evită să discute problemele de sănătate considerate sensibile.

Stigmatizarea, o barieră invizibilă în calea sănătății

Atunci când o persoană primește un diagnostic, nu se confruntă doar cu boala în sine, ci și cu posibilele reacții ale celor din jur. Teama că va fi judecată pentru stilul de viață, comportament sau circumstanțe personale generează ceea ce specialiștii numesc „stigmatizare”.

Aceasta se manifestă prin:

  • etichetare și stereotipuri
  • prejudecăți și discriminare
  • izolare socială
  • scăderea calității vieții

În consecință, mulți pacienți aleg să tacă, chiar și în fața unor simptome care ar putea indica probleme serioase. Medicii atrag atenția că sănătatea și echilibrul psihic trebuie să primeze în fața oricărei temeri sociale.

Iată 11 boli comune despre care oamenii ezită să discute, conform MedicineNet.

Sifilisul

Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală (BTS) complexă, cauzată de bacteria Treponema pallidum. Se transmite de la o persoană la alta prin contact direct cu o leziune sifilitică. 

Leziunile apar de obicei pe organele genitale externe, pe vagin și pe anus sau în rect. Ele se pot forma pe buze și în gură, ceea ce înseamnă că pot fi transmise prin sărutarea unei persoane care are o leziune în gură sau pe buze. Organismul se transmite prin contact sexual vaginal, anal sau oral.

În stadiile incipiente, sifilisul se vindecă ușor. O singură injecție intramusculară cu penicilină (un antibiotic) va vindeca o persoană care are sifilis de mai puțin de un an. Pentru a trata o persoană care are sifilis de mai mult de un an, sunt necesare mai multe doze. 

Sunt disponibile și alte antibiotice pentru tratarea sifilisului la persoanele alergice la penicilină. Tratamentul va distruge bacteria sifilisului și va preveni alte leziuni, dar nu va vindeca leziunile deja apărute. 

Deoarece există tratamente eficiente, este esențial ca persoanele expuse riscului de a contracta BTS să fie testate în mod continuu pentru sifilis.

Sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA)

Virusul imunodeficienței umane (HIV) atacă sistemul imunitar al organismului. Deși infecția cu HIV este o infecție cronică tratabilă, dacă nu este tratată, poate duce la compromiterea sistemului imunitar, cunoscută și sub numele de SIDA. 

Unele persoane care se infectează cu HIV pot să nu prezinte niciun simptom și pot fi diagnosticate greșit până când apar semnele SIDA. Acest proces poate dura până la 10 ani. 

Cu toate acestea, 50% sau mai mult dintre persoanele infectate cu HIV pot prezenta simptome moderate asemănătoare gripei în decurs de două până la patru săptămâni. 

Pentru a ține sub control infecția cu HIV, sunt disponibile medicamente extrem de eficiente. Începerea tratamentului împotriva HIV într-un stadiu incipient vă va ajuta să duceți o viață mai sănătoasă. Medicamentele antiretrovirale pot fi utilizate pentru tratarea persoanelor infectate cu HIV, ca parte a tratamentului antiretroviral.

Infecțiile în zona intimă (candidoza genitală/vulvovaginală):

O infecție în zona intimă, cunoscută în mod obișnuit sub numele de candidoză, apare atunci când flora fungică Candida ajunge într-un dezechilibru și se înmulțește excesiv. Infecția vaginală cu candida este destul de frecvente la femei și poate provoca secreții vaginale, roșeață, mâncărime sau senzație de arsură la femei. 

Dar această infecție cu candida pe piele poate apărea și la bărbați.  Se observă cel mai frecvent la nivelul inghinal, al scrotului sau al capului penisului. Bărbații pot prezenta o erupție cutanată roșie, însoțită de mâncărime.

În majoritatea cazurilor, infecțiile vaginale cu candida pot fi tratate cu creme sau supozitoare antifungice. Cu toate acestea, în circumstanțe rare, pot fi necesare medicamente.

Herpes genital

Virusul herpes simplex (HSV) provoacă herpesul genital, o infecție cu transmitere sexuală (ITS) frecventă. HSV se poate manifesta pe buze, în gură, în zona genitală sau anală. 

Furnicături, dureri și vezicule pe vagin, penis, zona genitală externă a femeii și coapse sunt simptome ale afecțiunii. 

Tratamentul constă în principal în administrarea de medicamente care inhibă virusul, cum ar fi aciclovirul.

Afecțiuni anale

Problemele anorectale, cum ar fi hemoroizii, fistulele, abcesele, fisurile, excrescențele cutanate și incontinența fecală, provoacă disconfort, durere, rușine și stres pentru multe persoane. 
Aceste afecțiuni pot fi tratate rapid și prin modificări specifice ale stilului de viață. 

Este esențial să consultați un medic imediat ce apar simptomele, pentru ca situația să nu se agraveze sau să nu ducă la complicații mai grave.

Pediculoză pubiană

Infestarea zonei pubiene cu păduchii pubieni (Pthirus pubis) se observă cel mai frecvent ca urmare a contactului sexual, deși poate fi transmisă prin haine, lenjerie de pat sau prosoape. 

Mâncărimea este cel mai frecvent simptom. Cu toate acestea, pot apărea și eczeme sau infecții secundare. Ocazional, pe piele pot fi observate pete de culoare albastru-cenușiu (maculae cerulae).

Păduchii pubieni pot infesta genele, barba, axilele și alte zone cu păr de pe corp. O examinare atentă a zonelor afectate permite identificarea păduchilor agățați de părul de lângă suprafața pielii și a ouălor de păduchi. 

Pentru tratarea păduchilor pubieni se pot utiliza medicamente fără prescripție medicală care conțin piretrină (insecticide naturale). 

Gonoreea

Este o ITS bacteriană care se poate transmite între parteneri sexuali prin contact sexual cu penetrare (oral, vaginal sau anal). 

Gonoreea este întâlnită în special în rândul tinerilor adulți și este adesea asimptomatică. Dacă gonoreea nu este tratată, poate evolua către infecții mai grave sau infertilitate.

Secreții neobișnuite din organele genitale, disconfort sau senzație de arsură sunt semne frecvente. Gonoreea este adesea curabilă cu un tratament adecvat, care implică o injecție cu antibiotice și medicamente orale. 

Chiar dacă simptomele au dispărut, este esențial să terminați toate medicamentele pentru gonoree și să vă abțineți de la relații sexuale timp de cel puțin o săptămână după ce atât dumneavoastră, cât și partenerii dumneavoastră ați fost tratați.

Afecțiuni ale tenului

Există diverse afecțiuni ale pielii care afectează tenul și care pot provoca multă suferință din cauza vizibilității lor. Acneea, eczema, alergiile și pielea sensibilă sunt toate probleme frecvente. Acestea pot provoca imperfecțiuni, pigmentare neregulată și chiar cicatrici. 

Majoritatea problemelor cutanate sunt tratabile sau, cel puțin, pot fi gestionate în mare măsură. Obținerea unui diagnostic corect este esențială, deoarece vă va permite să beneficiați de cele mai eficiente terapii. Acestea pot lua forma unei creme topice aplicate pe piele sau a unui medicament oral. 

Dermatologul dumneavoastră vă poate oferi sfaturi privind îngrijirea regulată a pielii, cum ar fi spălarea, hidratarea și protecția solară. 

Majoritatea erupțiilor cutanate faciale pot fi identificate pe baza aspectului lor, deși, în cazuri rare, pot fi necesare teste precum testele cutanate de alergie sau analizele de sânge.

Onicomicoza

Onicomicoza (micoza unghiilor, cunoscută și sub denumirea de tinea unguium), adesea numită ciuperca unghiilor, este o afecțiune care afectează unghiile (placa unghială) atât de la mâini, cât și de la picioare și poate fi cauzată de mai mulți agenți patogeni (dermatofiți, drojdii și mucegaiuri).

Îngroșarea, deformarea și decolorarea unghiilor sunt semne ale acestei afecțiuni. În funcție de tipul de onicomicoză, poate fi necesară administrarea de medicamente pe cale orală, pe lângă tratamentul local. 

Atunci când este necesară terapia sistemică, se utilizează medicamente specializate (antimicotice) pentru a suprima creșterea organismelor de tip fungic, cum ar fi drojdiile și mucegaiurile. 

Tratamentul local este esențial pentru a limita și apoi a elimina sursa infecțioasă a onicomicozei.

Psoriazis

Psoriazisul este o afecțiune cutanată autoimună cronică, de lungă durată. Se caracterizează prin apariția unor zone roșii, pruriginoase și descuamate, care se manifestă cel mai frecvent la genunchi, coate, scalp și zona lombară. Cu toate acestea, poate apărea pe orice parte a corpului. 

Psoriazisul apare adesea la începutul vârstei adulte și nu se transmite prin contact de la o persoană la alta. Deși nu există un remediu pentru psoriazis, acesta poate fi tratat eficient cu medicamente, dietă și modificări ale stilului de viață.

Lipsa libidoului

Libidoul scăzut poate avea cauze psihologice, biologice sau sociale, așa că este important să le analizăm pe toate pentru a descoperi ce îl provoacă. Depresia, anxietatea sau o imagine corporală negativă pot contribui la scăderea libidoului (factori psihologici). 

Libidoul scăzut poate fi cauzat de tulburări biologice, cum ar fi bolile de inimă și diabetul, precum și de medicamente care afectează excitația sexuală.  Persoanele care au libidoul scăzut ar trebui să consulte medicul pentru un diagnostic amănunțit și opțiuni terapeutice adecvate.

Bolile menționate mai sus pot avea uneori semne și simptome jenante, care fac ca oamenii să fie mai reticenți în a discuta cu medicul lor.

Simptome frecvente care provoacă jenă

Printre cele opt semne și simptome frecvente care provoacă jenă se numără:

  • Transpirație excesivă
  • Constipație
  • Respirație urât mirositoare
  • Flatulență
  • Mâncărime anală
  • Picioare urât mirositoare
  • Miros corporal
  • Miros vaginal

Care sunt riscurile potențiale ale stigmatizării?

Stigmatizarea bolilor jenante poate diminua calitatea vieții, deoarece include:

  • Judecarea
  • Etichetarea
  • Izolarea
  • Prejudecățile
  • Stereotipurile
  • Discriminarea

Aceste tipuri de reacții față de persoanele care trăiesc cu aceste boli se bazează pe informații eronate despre infecție. Stigmatizarea rămâne una dintre cele mai mari bariere pentru Statele Unite în ceea ce privește accesul la:

  • Prevenire
  • Testare
  • Tratament
  • Sprijin

Medicul dumneavoastră a auzit de toate și este aici pentru a vă ajuta. Informați-l despre orice dificultăți sau preocupări actuale sau anterioare legate de sănătate. Chiar dacă vă este rușine, este esențial să divulgați toate informațiile pe care le aveți.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare