Boala tăcută care poate să ucidă poate fi cauzată și de alimentația incorectă.
Boala tăcută care poate să ucidă este reprezentată de calculii biliari, afecțiune cunoscută în termeni populari ca „pietre la fiere”. Acestea pot duce la complicații grave, care pun viața în pericol.
Cauzele care duc la apariţia acestor pietre la fiere sunt diverse: de la tulburări de alimentaţie, la anumite boli hematologice, dar pot apărea şi la femeile care au mai multe naşteri. Dintre tulburările alimentare, dietele care duc la slăbire apidă sunt frecvent incriminate ca fiind cauza formării calculilor biliari.
Dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală, a explicat la Digi 24 care sunt complicațiile.
”Pietrele la fiere nu vor dispărea niciodată. Odată formate vor avea un singur drum: spre creștere a numărului și a dimensiunilor. Chiar dacă nu generează absolut niciun simptom, pacienții mănâncă liniștiți, nu varsă, nu au grețuri, tolerează alimente grase, chiar și în aceste situații, pietrele pot genera complicații.
Complicațiile pot fi redutabile, mai ales dacă o piatră are dimensiuni mari și astupă orificiul de evacuare al veziculei biliare, în spate se poate produce infecție, inflamație, colecistită acută. Dacă pietrele sunt de mici dimensiuni și migrează spre canalele hepatice, se pot bloca, inclusiv la nivelul pancreasului generând afecțiuni cu potențial letal, precum pancreatită acută sau angiocolită. Angiocolita, adică infecția canalelor hepatice este o afecțiune extrem de gravă”, a explicat dr. Teodor Buliga.
Colecistectomia laparoscopică este o procedura chirurgicală minim invazivă pentru extirparea veziculei biliare. Inciziile sunt de câțiva centimetri, iar pacientul poate părăsi spitalul a doua zi după intervenția chirugicală.
”Colecistectomia presupune extirparea chirurgicală a veziculei biliare, a fierii. Se efectuează prin abord minim-invaziv. Colecistectomia laparoscopică este una din cele mai frecvente intervenții chirurgicale la nivel mondial. Abord minim-invaziv presupune că, spre deosebire de vremurile apuse, pacientul nu mai este tăiat, nu mai capătă o incizie de minim 30 de centimetri și prin 3-4 incizii de mici dimensiuni, de un centimetru fiecare chirurgul introduce în cavitatea abdominală un set de instrumente speciale cu ajutorul cărora poate să extirpe vezicula biliară, în condiții de deplină siguranță.
Musculatura peretelui abdominal nemaifiind tăiată, recuperarea este mult mai rapidă. Durerile post-operatorii sunt nule și pacientul pleacă a doua zi de la operație.
Fierea leneșă nu este un diagnostic acceptat în lumea chirurgicală. De regulă, o fiere, o veziculă biliară oricât de leneșă ar fi, dacă la ecografii repetate nu a dezvoltat calculi în interior, înseamnă că se golește suficient de bine ca să își îndeplinească rolul. Diagnosticul acesta nu este indicație de colecistectomie laparoscopică.
Marea majoritate a indicațiilor pentru care se realizează colecistectomie laparoscopică sunt pietrele la fiere. Practic, peste 95% dintre pacienți care suferă o colecistectomie laparoscopică au litiază veziculară, adică pietre la fiere. Pe lângă acestea, în interior se pot dezvolta o serie de formațiuni din foița care căptușește vezicula biliară. Aceste formațiuni sunt numite polipi. De regulă, sunt benigne, dar, în timp în anumite condiții pot genera un cancer de veziculă biliară și atunci, în funcție de numărul lor, de dimensiune, de vascularizație polipii veziculari se extirpă împreună cu vezicula biliară.
Colecistectomia laparoscopică poate fi o metodă foarte bună de tratament pentru stadiile incipiente ale cancerului de veziculă biliară, pentru stadiul 1 al acestei afecțiuni”, a mai explicat medicul.
Dar ce se poate trata cu laparoscopie? Și ce înseamnă laparoscopia avansată?
„Chirurgia laparoscopică de bază se consideră a fi colecistectomia în primul rând, care a fost și prima operație laparoscopică, și cea care a luat un avânt extrem de rapid și surprinzător după prima operație practicată, astfel încât în câțiva ani existau deja spitale în care peste 50% dintre colecistectomii se făceau laparoscopic.
Chirurgia laparoscopică de bază nu e foarte clar definită, dar în concepția românească înseamnă să zicem colecistectomie, poate hernie, apendicectomie, lucruri mai simple. Avansată înseamnă lucruri complexe, rezecții colorectale, rezecții gastrice, rezecții intestinale, există și chirurgia laparoscopică parietală, adică a peretelui abdominal, niște procedee complexe, care sunt complicate, cu transpoziții de mușchi abdominali, cu suturi pe diverse planuri, cu proteze parietale complexe. Se face chirurgie laparoscopică aproape în orice, chiar și în România s-au făcut rezecții duodeno-pancreatice laparoscopic sau robotic, se face chirurgie toracică avansată laparoscopic", a detaliat șeful Clinicii de chirurgie generală de la Spitalul Clinic Sanador.
Ce tipuri de intervenții sunt accesible pacienților în acest spital privat? Și care ar fi cazurile complexe pe care chirurgii de aici le-au abordat? Și... ce limite are laparoscopia?
„Cazurile complexe? La pacienți multe comorbidități. Se întâmplă probabil și în spitalele publice, dar se întâmplă și la noi, apelează la Sanador pacienți vârstnici, cu multe boli, unele dintre ele severe sau chiar invalidante, și care au nevoie și de o intervenție chirurgicală. Uneori obligatoriu, uneori în urgență, și cu indicație absolută.
Vin tot felul de ocluzii intestinale, cancere ocluzive, cancere avansate. (...) Laparoscopia este o modalitate terapeutică. Există limite, pentru că ea nu poate să facă chiar tot. Cancere extinse, carcinomatoza peritoneală, tumori multiple nu se pot face laparoscopic sau poate nu avem noi experiența necesară să facem chiar tot laparoscopic. În lume se fac și rezecții de ficat laparoscopic.
Nu știm noi să le facem deocamdată. Dar atunci când laparoscopia este indicată, este foarte benefică în primul rând pacientului. Pentru că recuperarea după o intervenție laparoscopică este mult mai simplă, mai ușoară, reintegrarea socială este mult mai simplă și mai rapidă, există studii care spun că injuria imunologică asupra pacientului în laparoscopie este mai mică decât în chirurgia deschisă, agresivitatea gestului chirurgical este mai mică în laparoscopie decât în chirurgia deschisă".
Rinoplastia reprezintă intervenția chirurgicală a aspectului nasului, uneori efectuată și pentru a trata dificultățile de respirație.
Un bărbat din Giurgiu a ajuns la spital cu arsuri pe jumătate din suprafața corpului, după ce casa lui a fost cuprinsă de flăcări.
Displazia cleidocraniană este o boală genetică ce afectează ambele sexe, cu transmitere autozomal dominantă.
Un medic este cercetat după ce a efectuat o operație estetică în urma căreia pacienta a murit. Se presupune că a efectuat singur operația.
Hiperpigmentarea zonei intime se poate rezolva cu ajutorul unor procedee estetice.
Intervențiile de mărire a buzelor sunt extrem de căutate. Iată ce trebuie să știi despre această procedură.
Liftingul sprâncenelor este o metodă chirugicală prin care se îmbunătățește aspectul tenului.
Boala arterială periferică poate avea impact major asupra sănătății, iar una dintre complicațiile sale este amputarea picioarelor.
Tratamentele de înfrumusețare pot avea riscuri mortale. Pot duce inclusiv la deces.
