În cazul tratamentului AVC-ului, trombectomia endovasculară a devenit o procedură salvatoare. Totuși, alegerea tehnicii anestezice poate influența în mod semnificativ experiența pacientului și rezultatele...
Un studiu recent publicat în Neurology International a adus în prim-plan eficiența diferitelor tehnici anestezice utilizate în trombectomia endovasculară pentru pacienții cu accident vascular cerebral ischemic acut. Având în vedere că trombectomia reprezintă o intervenție majoră pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral, analiza metodelor de anestezie este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor clinice.
Cercetarea a fost realizată la Azienda Ospedaliero Universitaria OCSAE din Baggiovara, Italia, între 1 ianuarie și 31 mai 2019. Un total de 58 de pacienți au fost incluși în studiu și împărțiți în trei grupuri distincte, fiecare primind un tip diferit de anestezie:
Anestezie generală: Pacienții din acest grup au fost complet sedați, ceea ce le-a oferit o experiență fără disconfort pe parcursul procedurii.
Sedare conștientă: Acest grup a beneficiat de anestezie locală la locul inserției cateterului, combinată cu o sedare ușoară, permițând pacienților să fie conștienți, dar relaxați.
Anestezie locală: Pacienții din acest grup au primit doar anestezie locală la locul inserției cateterului, fără a fi sedati suplimentar, ceea ce le-a permis să rămână complet conștienți și alertați pe parcursul intervenției.
Studiul a evaluat eficiența tehnicilor anestezice prin analiza mai multor parametri vitali, durata intervenției de revascularizare, precum și scorurile clinice și funcționale ale pacienților. Scorurile NIHSS (National Institutes of Health Stroke Scale) și Scala Rankin modificată au fost utilizate pentru a evalua severitatea deficitului neurologic și nivelul de dizabilitate, atât la externare, cât și la trei luni post-procedură.
Rezultatele obținute au arătat că nu au existat diferențe semnificative între grupurile de pacienți în ceea ce privește parametrii vitali monitorizați, durata procedurii de revascularizare, sau scorurile funcționale și clinice la externare și la trei luni după intervenție. Aceste constatări sugerează că eficiența revascularizării nu este influențată semnificativ de metoda de anestezie aleasă.
Vezi și: Oboseala, semnul matinal al leucemiei. Alte 4 simptome la care să fii atent
De asemenea, nu s-au observat diferențe relevante în succesul revascularizării între cele trei grupuri, ceea ce subliniază faptul că ambele metode de anestezie, sedarea conștientă și anestezia generală, pot fi aplicate eficient în tratamentul AVC ischemic.
Trombectomia endovasculară - FOTO: Freepik@aadileditz933658
Concluziile studiului evidențiază flexibilitatea în alegerea tehnicii anestezice în funcție de caracteristicile clinice ale pacientului și de protocoalele interne ale spitalului. Implementarea unui protocol standardizat pentru sedarea conștientă poate contribui nu doar la standardizarea tratamentului, ci și la îmbunătățirea experienței pacientului în timpul procedurilor endovasculare.
În concluzie, cercetarea oferă o bază solidă pentru o practică medicală mai informată și adaptată, având potențialul de a influența abordările viitoare în tratamentul accidentului vascular cerebral ischemic.
Terapia de salvare endovasculară, cunoscută și sub denumirea de terapie neurointervențională, este un tratament relativ nou disponibil pentru pacienții eligibili care suferă un accident vascular cerebral ischemic acut – un accident vascular cauzat de un cheag de sânge în creier. Tratamentul implică introducerea unui cateter în creier și îndepărtarea cheagului care cauzează accidentul vascular.
Terapia endovasculară trebuie efectuată în termen de șase până la opt ore de la debutul accidentului vascular, în funcție de localizare. Tratamentul endovascular poate restabili fluxul sanguin în câteva minute.
Studii arată că pacienții care beneficiază de terapie de salvare endovasculară după tratamentul intravenos cu trombolitice au rezultate mai bune decât pacienții tratați exclusiv cu terapie medicală, potrivit UT Southwestern Medical Center.
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Acestea sunt cele trei boli care fac ravagii printre pacienți. Două dintre ele au un numitor comun.
Tromboza venoasă profundă - cum apare, care sunt factorii de risc și cum se poate trata.
Care sunt bolile și tipurile de cancer în care e folosită chirurgia robotică.
Ce este o hernie inghinală, când și de ce apare. Care sunt cauzele și simptomele herniei inghinale și cum se poate trata.
Asta se întâmplă după operație. Ce trebuie să știi după o intervenție chirurgicală.
Ce se întâmplă cu pacienții operați cu robotul. Medicul Teodor Buliga a făcut dezvăluiri în premieră.
Acesta este efectul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra colesterolului.
Această afecțiune este mai mortală decât cancerul și scurtează cu ani buni viața adulților. Riscul de deces este între 30 și 180 de zile.
Operația de micșorare a stomacului este o modalitate de a pierde în greutate prin modificarea sistemului digestiv.
Cum se tratează varicele, cât durează recuperarea și ce este important să știe orice pacient care suferă de varice.
Cancerul de sân este al treilea cel mai frecvent tip de cancer din România. Care sunt simptomele, cauzele și pașii detratament
