Dr Bogdan Marțian, de la Spitalul Clinic Sanador, a explicat, la Interviurile DC News și DC Medical, cum s-au modificat serviciile de urgență din cauza pandemiei de COVID-19.
Pandemia de COVID-19 a dus la reconfigurarea resurselor critice din spitale care trebuie să se împartă, acum, între patologia obișnuită și cea dată de noul coronavirus, a explicat Dr Bogdan Marțian, șeful Clinii de chirurgie generală de la Spitalul Clinic Sanador, la Interviurile DC News și DC Medical.
„Trebuie să înțelegem ce e altfel în contextul acestei pandemii. Provocarea majoră în ceea ce privește sistemul de sănătate o reprezintă modalitatea de alocare a resurselor critice în aceste condiții: numărul de paturi de ATI, ventilatoare, numărul de personal necesar și echipamentele de protecție pe care acest personal trebuie să le aibă. (...) Există recomandarea ca intervențiile chirurgicale elective, adică cele programate, să fie amânate, și sistemele medicale să se ocupe de intervențiile chirurgicale în urgență. Trebuie spus că această urgență trebuie considerată în legătură cu boala în sine, cu tipul de patologie sau de simptomatologie, dar toată asta trebuie asociată cu comorbiditățile prezente la fiecare pacient și cu răsunetul pe care boala îl are asupra fiecărui organism, în funcție de capacitatea organismului de a reacționa și de rezervele sale biologice. Prin urmare, urgența are o anumită definiție, dar definiția asta trebuie adaptată fiecărui caz în parte, ceea ce face parte, de fapt, din judecata clinică pe care trebuie să o aibă fiecare doctor", a declarat medicul.
Dr Bogdan Marțian a explicat și cum sunt clasificate urgențele medicale, care și cum se rezolvă.
„Exisă mai multe sisteme de clasificare, de ierarhizare a urgențelor, în diverse țări, ierarhizare care funcționează ca să ofere accesul la serviciile medicale pacienților și în afara pandemiei. Dar care în pandemie au devenit mai importante. Și, în mare, urgențele se pot clasifica din punctul ăsta de vedere în: urgențe catastrofale - șoc hemoragic, de pildă – în care accesul trebuie să fie în sala de operație în primele câteva minute, 15-20 de minute, o jumătate de oră; urgențele imediate, în care accesul trebuie să fie în sală în primele câteva ore – aici pot fi torsiuni de organe, hemoragii severe altele decât șocul hemoragic, peritonite, șoc septic; urgențe precoce, în care intervenția chirurgicală trebuie să survină în primele 24 de ore, exemple ar putea fi apendicita complicată, cancerele digestive care au o complicație locală; și în sfârșit urgențele care pot fi amânate mai multe zile și care pot fi denumite sau sunt denumite de către unii ca urgență amânată", a explicat șeful Clinicii de chirurgie de la Spitalul Clinic Sanador.
Ce măsuri de protecție s-au luat la Sanador contra noului coronavirus, aflați în video:
Chirurgia sânului este o componentă cheie a tratamentului cancerului de sân, care presupune îndepărtarea cancerului printr-o operație.
Ce se întâmplă cu pacienții operați cu robotul. Medicul Teodor Buliga a făcut dezvăluiri în premieră.
Acestea sunt cele trei boli care fac ravagii printre pacienți. Două dintre ele au un numitor comun.
Radioembolizarea este un tratament inovator în cazul hepatocarcinomului. Prima astfel de procedură a avut loc în urmă cu două săptămâni.
Această terapie ameliorează durerile post-operatorii.
Acesta este impactul pe care îl are stresul asupra colesterolului.
Care este cea mai frecventă tumoare benignă. "Poate fi peste tot în creier".
