Dr Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală, cu competențe în chirurgie robotică, laparoscopică și oncologică de la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat EXCLUSIV la Interviurile DC Medical, de ce apar...
„Tractul digestiv are mai multe segmente, dar până la un punct aceste segmente au o structură similară. Sigur că ele au căpătat o diferențiere din punct de vedere al funcției, al anatomiei locale, și atunci vorbim de esofag, de stomac, de intestin subțire, de intestin gros. Dar per ansamblu, începând cu faringele și până la orificiul anal, structura în mare a tractului digestiv se menține. Acum, fiecare segment, cum spuneam, are particularitățile sale. Într-un fel se va manifesta un cancer esofagian, de exemplu, și altfel se va manifesta un cancer gastric sau un cancer colonic. Diferă foarte mult, motiv pentru care din toate considerentele, aceste cancere sunt tratate un pic separat. Au prognostic diferit, au patogenie puțin diferită, metodele de tratament variază de un segment la altul al tubului digestiv. Nu este o abordare unitară a unui cancer digestiv și atât”, a explicat Dr Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală, cu competențe în chirurgie robotică, laparoscopică și oncologică de la Spitalul Clinic SANADOR.
El a detaliat și locurile unde apar aceste cancere esofagiene.
„Esofagul are o particularitate. Acolo se îmbină, pe interior, mai multe tipuri de celule. Plecând dinspre orificiul bucal, pe de-o parte, și din stomac pe de cealaltă parte, celulele care tapetează esofagul la interior sunt complet diferite. Și atunci unde apare unirea dintre cele două tipuri diferite de celule, asta din cauza faptului că originea esofagului din perioada embrionară este puțin diferită, ei bine unde se intersectează aceste tipuri diferite de celule apare și cancerele. Un alt loc unde variază puțin tipurile de celule pe interior, pe mucoasă – mucoasa fiind stratul care tapetează la interior tot tractul digestiv – un astfel de loc mai apare la joncțiunea dintre stomac și esofag. Și atunci cancerele sunt mai frecvente în aceste porțiuni”, a arătat dr Teodor Buliga.
„În mod special la nivel esofagian, ele au legătură cu ce aducem noi din afară. Respectiv cu băuturile alcoolice, cu alimentele procesate, afumate, pline de toți cancerigenii cunoscuți, cu fumatul mult. Pentru că este într-adevăr un cancer dependent de factorii exogeni. Vă dădeam exemplul cu unire dintre stomac și esofag. Stomacul este făcut în așa fel încât acidul din interior să nu depășească nivelul lui. Dar există persoane la care aciditatea din stomac urcă în esofag, și fac ceea ce se cheamă boală de reflux gastroesofagian, esofagită de reflux și așa mai departe. Și știm deja că prezența pentru o perioadă mai lungă de timp a acidului gastric în esofag poate genera niște modificări locali, care vor duce în cele din urmă la apariția cancerului esofagian inferior. La asta se adaugă factori generali, care țin de imunitate, care țn de sedentarism, ele se aplică totuși la toate nivelurile tractului digestiv”, a spus dr Teodor Buliga.
„Simptomatologia variază foarte mult de dezvoltarea locală a acestui cancer. Există cancere care se dezvoltă pe lung, practic infiltrează tot esofagul, toată acea porțiune a tractului digestiv, fără să obstrueze interiorul, și atunci simptomele apar mai târziu. Există din contra, există cancere care se dezvoltă doar local, formează niște gâlme, niște noduri, ca și cum ai pune dop pe o țeavă și atunci simptomatologia apare precoce. Există cancere care se dezvoltă lângă vase de sânge, care trag din eretele esofagului vase, vasele se rup la un moment dat și atunci se exteriorizează cu hemoragie, se exteriorizează mai devreme decât dacă ar evolua o lungă perioadă de tmp și așa mai departe. Șine foarte mult de niște factori pe care noi nu putem să-i controlăm. Cert este că pacienții se prezintă de regulă în stadii destul de avansate, atunci când alimentele nu mai pot să treacă de zona cu obstacolul respectiv și apare ceea ce noi numim disfagie, adică pacientul simte că înghite cu dificultate, că alimentele se opresc pe parcurs, că nu poate să se alimenteze cu cantități foarte mari. Evident, când apare și o hemoragie digestivă superioară, lucrurile deja sunt clare. De regulă cancere digestive, ele în sine, nu dor în fazele incipiente, și asta este beleaua dacă vreți, pentru că dacă ne-ar durea automat ne-ar trimite la medic și lucrurile ar merge ceva mai repede. Durerile sunt date de invazia plexurilor nervoase și apar de cele mai multe ori în faze tardive ale afecțiunii”, a arătat chirurgul oncolog.
Simptomele acestor tipuri de cancere sunt deseori confundate sau ignorate spune expertul.
„De regulă, oamenii, mai ales în perioada asta de stres, de agitație, când gastritele sunt în floare, automat pun toată simptomatologia pe seama unor gastrite. Spun am o gastrită, iau tratament. Și din păcate vorbim de pacienți din ce în ce mai tineri. Sigur că la un pacient de 30 și puțin de ani, nu te gândești de la bun început la un cancer, ci te gândești că e un pacient stresat, că suferă de boala secolului – boala de reflux gastroesofagian - și atunci din păcate ei își i autoadministrează alimentația și din păcate se ajunge cu diagnosticul corect al bolii neoplazice în faze tardive” a continuat medicul.
Cum se pune diagnosticul și cum se tratează, aflați în video:
Bolile hepatice sunt din ce în ce mai frecvente. Stilul de viață contribuie la îmbolnăvirea ficatului.
Această afecțiune este mai mortală decât cancerul și scurtează cu ani buni viața adulților. Riscul de deces este între 30 și 180 de zile.
Aceasta este analiza esențială înainte de o intervenție chirurgicală. Duce la o evoluție favorabilă post-operatorie.
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Acestea sunt cele trei boli care fac ravagii printre pacienți. Două dintre ele au un numitor comun.
Această intervenție elimină nodulii pulmonari, cu condiția ca aceștia să fie depistați precoce.
Radioembolizarea este un tratament inovator în cazul hepatocarcinomului. Prima astfel de procedură a avut loc în urmă cu două săptămâni.
Chirurgia conservatoare, inovație în medicină. Ce presupune și care sunt beneficiile.
