7.500 doze de anticorpi monoclonali au ajuns în 147 spitale. Care sunt criterii eligibilitate
Ministerul Sănătății a repartizat astăzi, 2 noiembrie 2021, un număr de 7 500 de doze de anticorpi monoclonali în 147 de spitale care tratează pacienți infectați cu...
Medicamentele au fost achiziționate în baza Acordului –Cadru SANTE/2020/ C3/091 încheiat între Comisia Europeană și firma producătoarea, iar fondurile au fost alocate în luna septembrie a acestui an din Rezerva bugetului de stat.
Ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, a solicitat Comisiei de specialitate de boli infecțioase să realizeze o Informare către profesioniștii din sistemul sanitar privind modul de administrare al acestor medicamente. Informarea a fost transmisă de către Ministerul Sănătății în toare unitățile sanitare cărora le–a fost distribuit produsul. Mai mult, președintele Comisiei de boli infecțioase a Ministerului Sănătății, dr. Virgil Musta a susținut săptămâna trecută o videoconferință cu medicii care administrează medicamentul în cadrul căreia a explicat modul de administrare și a răspuns la întrebări.
“Anticorpii monoclonali sunt medicamente inovatoare care se administrează în formele ușoare și medii de boală. Corect utilizate, aceste medicamente previn cu succes trecerea la stadii severe. Reprezintă o șansă pentru noi să mai atenuăm internările în secțiile de terapie intensivă. Din această cauză am solicitat conducerii Comisiei de speialitate și reprezentanților MS implicare maximă în valorificarea lor. Fac apel și la medicii de familie care au un rol important în catagrafierea și îndrumarea viitorilor beneficiari ai acestor terapii”, a spus Cseke Attila, ministrul Sănătății.
În România, conform protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, utilizarea anticopilor monoclonali- soluție perfuzabilă se administrează pacienților cu forme ușoare și medii de boală, care nu necesită administrare de oxigen și care au factori de risc semnificativi pentru evoluția severă a COVID-19, de preferat în primele 3-5 zile de la debutul simptomelor. Eficiența anticorpilor monoclonali depinde de administrarea cat mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 7 zile.
CRITERII DE ELIGIBILITATE– criterii cumulative: 1,2,3 si cel puțin unul din factorii de risc:
Semnarea Consimțământului Informat
Forme usoare SO2>93% fara supliment de oxigen
Administrarea Ac Monoclonali <7 zile de la debutul simptomatologiei
Factori de risc pentru evoluție severă: ( se prioritizează persoane cu mai mulți factori de risc)
vârsta>65 ani
BMI>30kg/m2
B.cardiovasculare severe, insuficiență cardiacă NYHA 4, Infarct micoardic recent Cardiopatia ischemică severă
B.P.C.O.
Diabet Zaharat tip 1
Terapie imunosupresoare- terapii biologice
Pacienți cu transplant de organe sau maduvă
Pacienți cu neoplazii sau hemopatii în terapie
SIDA
În procesul de îndrumare al pacienților pentru administrarea anticorpilor monoclonali un rol important îl are medicul de familie.
Conform recomandărilor Comisiei de boli infecțioase, odată intrate în farmacia spitalului, medicamentele pot fi eliberate pacienților, după o prealabilă evaluare clinico-biologică care poate fi realizată fie în spital, fie în cabinetele medicilor de familie care, mai apoi, îndrumă pacienții penru administrare în spital.
Administrarea medicamentelor se va face în 3 locații:
Prin spitalizare de zi
La camera de garda
În Unitățile de Primiri Urgențe
Recomandări ale Comisiei de boli infecțioase pentru realizarea eficientă a procesului de administrare:
1.Organizarea la nivelul spitalelor desemnate a procesului de administrare a anticorpilor monoclonali.
2.Înștiințarea medicilor de familie prin toate canalele posibile, despre criteriile pacienților eligibili și fluxul pacientului cu infecție SARS-Cov-2 care îndeplinește criterile de administrare.
3.Catagrafierea persoanelor care se califică, de către medicii de familie, conform criteriului de patologii cronice
4.Anunțarea pacienților eligibili, conform catagrafierii realizate de către medicii de familie, în legătură cu posibilitatea și condițiile de a beneficia de acest tratament, ca terapie, în situația îmbolnăvirii și testării în primele 5 zile de la primul simptom.
5.Trimiterea pacientului calificat pentru evaluare la spitalul desemnat (sau la unul dintre spitalele desemnate) pentru administrarea anticorpilor monoclonali.
-
De ce te mănâncă palmele. 6 cauze posibile și ce afecțiuni pot ascunde12.04.2026, 20:24
-
-
Băutura care îți poate rupe stomacul. Foarte mulți români o consumă12.04.2026, 13:44
-
Ce se întâmplă dacă înghiți apă de gură. Când este foarte grav12.04.2026, 11:34
-
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
COVID-19, evoluție neașteptată
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID, impact grav asupra creierului
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
