7.500 doze de anticorpi monoclonali au ajuns în 147 spitale. Care sunt criterii eligibilitate

Ministerul Sănătății a repartizat astăzi, 2 noiembrie 2021, un număr de 7 500 de doze de anticorpi monoclonali în 147 de spitale care tratează pacienți infectați cu...
Medicamentele au fost achiziționate în baza Acordului –Cadru SANTE/2020/ C3/091 încheiat între Comisia Europeană și firma producătoarea, iar fondurile au fost alocate în luna septembrie a acestui an din Rezerva bugetului de stat.
Ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, a solicitat Comisiei de specialitate de boli infecțioase să realizeze o Informare către profesioniștii din sistemul sanitar privind modul de administrare al acestor medicamente. Informarea a fost transmisă de către Ministerul Sănătății în toare unitățile sanitare cărora le–a fost distribuit produsul. Mai mult, președintele Comisiei de boli infecțioase a Ministerului Sănătății, dr. Virgil Musta a susținut săptămâna trecută o videoconferință cu medicii care administrează medicamentul în cadrul căreia a explicat modul de administrare și a răspuns la întrebări.
“Anticorpii monoclonali sunt medicamente inovatoare care se administrează în formele ușoare și medii de boală. Corect utilizate, aceste medicamente previn cu succes trecerea la stadii severe. Reprezintă o șansă pentru noi să mai atenuăm internările în secțiile de terapie intensivă. Din această cauză am solicitat conducerii Comisiei de speialitate și reprezentanților MS implicare maximă în valorificarea lor. Fac apel și la medicii de familie care au un rol important în catagrafierea și îndrumarea viitorilor beneficiari ai acestor terapii”, a spus Cseke Attila, ministrul Sănătății.
În România, conform protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, utilizarea anticopilor monoclonali- soluție perfuzabilă se administrează pacienților cu forme ușoare și medii de boală, care nu necesită administrare de oxigen și care au factori de risc semnificativi pentru evoluția severă a COVID-19, de preferat în primele 3-5 zile de la debutul simptomelor. Eficiența anticorpilor monoclonali depinde de administrarea cat mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 7 zile.
CRITERII DE ELIGIBILITATE– criterii cumulative: 1,2,3 si cel puțin unul din factorii de risc:
Semnarea Consimțământului Informat
Forme usoare SO2>93% fara supliment de oxigen
Administrarea Ac Monoclonali <7 zile de la debutul simptomatologiei
Factori de risc pentru evoluție severă: ( se prioritizează persoane cu mai mulți factori de risc)
vârsta>65 ani
BMI>30kg/m2
B.cardiovasculare severe, insuficiență cardiacă NYHA 4, Infarct micoardic recent Cardiopatia ischemică severă
B.P.C.O.
Diabet Zaharat tip 1
Terapie imunosupresoare- terapii biologice
Pacienți cu transplant de organe sau maduvă
Pacienți cu neoplazii sau hemopatii în terapie
SIDA
În procesul de îndrumare al pacienților pentru administrarea anticorpilor monoclonali un rol important îl are medicul de familie.
Conform recomandărilor Comisiei de boli infecțioase, odată intrate în farmacia spitalului, medicamentele pot fi eliberate pacienților, după o prealabilă evaluare clinico-biologică care poate fi realizată fie în spital, fie în cabinetele medicilor de familie care, mai apoi, îndrumă pacienții penru administrare în spital.
Administrarea medicamentelor se va face în 3 locații:
Prin spitalizare de zi
La camera de garda
În Unitățile de Primiri Urgențe
Recomandări ale Comisiei de boli infecțioase pentru realizarea eficientă a procesului de administrare:
1.Organizarea la nivelul spitalelor desemnate a procesului de administrare a anticorpilor monoclonali.
2.Înștiințarea medicilor de familie prin toate canalele posibile, despre criteriile pacienților eligibili și fluxul pacientului cu infecție SARS-Cov-2 care îndeplinește criterile de administrare.
3.Catagrafierea persoanelor care se califică, de către medicii de familie, conform criteriului de patologii cronice
4.Anunțarea pacienților eligibili, conform catagrafierii realizate de către medicii de familie, în legătură cu posibilitatea și condițiile de a beneficia de acest tratament, ca terapie, în situația îmbolnăvirii și testării în primele 5 zile de la primul simptom.
5.Trimiterea pacientului calificat pentru evaluare la spitalul desemnat (sau la unul dintre spitalele desemnate) pentru administrarea anticorpilor monoclonali.
-
CNAS, anunț de ultimă oră pentru asigurați16.10.2025, 09:09
-
-
-
Ceaiurile care reduc pofta de dulce și echilibrează glicemia15.10.2025, 21:12
-
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Pandemia COVID-19, la final. OMS: Rămâne printre noi, chiar dacă nu mai reprezintă o urgență
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Arcturus, XBB.1.16, noua subvariantă Omicron: simptome și prevenție. Expert: Arată o infecțiozitate crescută
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.