EXCLUSIV Adevărul despre REINFECȚIA cu COVID-19. Dr Rogoz: Cum și când se poate produce

Mulți se laudă că au avut „COVID-ul pentru bogații”, adică au făcut o formă ușoară sau asimptomatică, poate că și-au pierdut mirosul sau gustul, au stat două săptămâni în casă, s-au uitat la televizor și au scăpat. Dar sunt aceste persoane ferite? Riscă să mai facă boala? Poate într-o formă mai gravă? 

„La reinfecție, formele mai grave nu este considerat standardul. Poate cu o excepție foarte mare. De reinfecție se discută, sunt cazuri clar confirmate, și un număr mai are de cazuri suspectate a fi reinfecție, dar unde există dubii legate de diagnosticul inițial sau de cât de mult a trecut real prin boală persoana respectivă. Testele de PCR sunt atât de sensibile, încât detectează ceea ce s-ar putea numi purtători, deși nu e chiar așa propriu-zis. Pentru infecții virale, noțiunea de purtător sănătos e destul de discutabilă, deși s-a discutat și la gripă de ea. Cei care doar au avut o formă asimptomatică și doar un test  PCR pozitiv și, la final, după 2-3 săptămâni când și-au verificat serologic aveau anticorpi nedetectabili. Am avut chiar colegi așa care s-au reinfectat. Sau, în orice caz, au prezentat a doua oară o infecție aparentă și clinic, și cu teste din nou pozitive PCR, și așa mai departe. Dar nu au fost forme mai grave în orice caz”, arătat dr Andrei Tudor Rogoz, medic specialist boli infecțioase, coordonatorul secției de Boli Infecțioase și al Centrului de vaccinare anti-COVID-19 de la Spitalul Clinic Sanador, EXCLUSIV la Interviurile DC News și DC Medical.

Reinfecția, mai gravă? 

Dar cei care au trecut printr-o gravă de boală, ar putea să se reinfecteze și să sufere din nou asemănător? 

„Categoriile expuse acum la reinfecție țin mai mult de terenul predispozant. Adică de patologii care le afectează imunitatea, decât forma pe care au făcut-o. Poate să fie o asociere, să spunem, că un pacient imunodeprimat oncologic, în tratament,  a făcut o dată o formă severă, pentru că era predispus a face forme severe și a doua oară, pentru că din cauza terenului imun nu a răspuns suficient (la prima infecție, n.r.), el este mai predispus. Dar nu este o corelație între faptul că ai făcut o formă severă și atunci ai mai mare risc. Nu e. Dacă ai avut un teren care ți-a condus indirect la o formă mai severă atunci poate. Trebuie să fie o depresie a sistemului imun mai puternică. Adică nu orice diabetic este considerat imunodeprimat. Trebuie să fie un diabetic decompensat. Categoria aceasta de imunodepresie este mai îngustă”, a punctat arătat dr Andrei Tudor Rogoz.

S-a lăsat impresia că a face COVID sau a nu face COVID e ca un fel de loterie. „Adică în funcție de genetică, unii sunt mai mult afectați, alții mai puțin. Adică, soț-soție, el cu diverse patologii, supraponderal și așa mai departe, soția, normoponderală, fără altă patologie, face o formă mai gravă. E corectă această impresie? Că totul ține de șansă?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu, realizatorul emisiunii. 

Conteză terenul genetic al fiecăruia

„Probabil că există niște factori predispozanți, dar aceștia nu au fost identificați încă, care să te ducă la neșansa de a avea o evoluție din aceasta, trenantă, prelungită, până în a doua săptămână de boală, atunci când începe să conteze terenul pe care s-a întâmplat lucrul ăsta. Adică dacă două persoane, aleator, au sau nu evoluție mai severă sau nu, în final contează, în a doua săptămână de boală, sau în orice caz atunci când începe să se manifeste ca o infecție severă, și terenul propriu. Adică persoana aceea, tânără, care chiar dacă ar face o formă mai severă, cred că va și trece mai ușor prin nivelul acela de severitate al bolii. Terenul contează în răspunsul tău la infecție. Chiar dacă este, probabil, aleator pe cine lovește mai tare”, a mai spus medicul specialist în boli infecțioase.