Boala Alzheimer și sindromul Down, modificări metabolice similare: explicația cercetătorilor
Boala Alzheimer și sindromul Down au relevat modificări metabolice similare. Cercetătorii spun că există și factori de risc modificabili.
Amiloidul este o caracteristică cheie a bolii Alzheimer, însă acumularea acestor proteine lipicioase nu poate fi singurul factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu publicat săptămâna aceasta. Alți factori de risc modificabili, cum ar fi cantitatea de grăsimi din sângele nostru și cât de eficient generează corpul nostru energie ar putea juca, de asemenea, roluri importante.
Unul dintre cele mai mari studii ale bolii Alzheimer (AD) la persoanele cu sindrom Down (DS-AD) a relevat că modificările metabolice ale DS-AD sunt similare cu cele observate la boala Alzheimer cu debut tardiv întâlnită la populația generală, potrivit Sceince daily.
„Am descoperit că persoanele cu sindrom Down, care au și boala Alzheimer, prezintă un deficit în metabolismul energetic care este similar cu persoanele cu boala Alzheimer în populația generală”, a declarat primul autor, Mark Mapstone, doctor, de la Departamentul de Neurologie la Școala de Medicină UCI și membru al Institutului UCI pentru tulburări de memorie și tulburări neurologice (UCI MIND). Aceste descoperiri sugereaza ca acumularea de amiloid, care apare de la nastere in sindromul Down, nu poate fi singurul factor care determina riscul Alzheimer.
Studiul, una dintre primele investigații pe scară largă pe bază de sânge a factorilor metabolici asociați cu îmbătrânirea și starea cognitivă la adulții cu sindrom Down și boala Alzheimer a fost publicată astăzi în jurnalul Asociației Alzheimer, Alzheimer's & Dementia: Diagnosis, Assessment & Monitoring Disease.
„Tulburarea funcției metabolice este o caracteristică recunoscută a bolii Alzheimer cu debut tardiv”, a declarat Mapstone. „Descoperirea noastră ar putea deschide noi căi de prevenire a acestui deficit metabolic la toate persoanele cu risc pentru boală.
Sindromul Down este cea mai frecventă tulburare neurodezvoltată care afectează peste 250.000 de persoane din Statele Unite. Persoanele cu sindrom Down au un risc foarte mare de a dezvolta boala Alzheimer și aproape toate au patologia creierului (plăci amiloide) ale Alzheimerului la deces. Se crede că riscul lor provine de la faptul că au trei copii ale cromozomului 21, unde se găsește o genă cheie care produce amiloid. Deoarece au trei copii ale genei, în loc de două, ele produc exces de amiloid, care este patologia cheie în boala Alzheimer”, a declarat Mapstone.
-
Cum să iei vitamina C pentru a fi cât mai eficientă. Ai greșit până acum02.11.2025, 14:04
-
Semnele pe care le ignori și care arată că ficatul tău cedează încet02.11.2025, 12:37
-
6 motive pentru care ți se face poftă de ceva dulce după ce ai mâncat02.11.2025, 11:13
-
Ce s-a descoperit în pungile de perfuzie folosite zilnic la pacienți02.11.2025, 10:26
-
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Vaccinurile pentru Covid vor fi aprobate pentru vânzare publicului din Marea Britanie
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
