Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat, la un post TV, că fiecare unitate de servicii ar trebui să facă o evaluare a riscului de transmitere.
Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a explicat joi seara, 14 mai, la Antena 3, ce măsuri să ia restaurantele după 15 mai, când se încheie starea de urgență, ca să evite riscul de răspândire a COVID-19.
”Reorganizarea activității în unități comerciale, în unități de servicii, spații de birouri și unități de producție trebuie să țină cont de o evaluare a riscului, deci fiecare unitate trebuie să evalueze riscul de transmitere. Probabil că fiecare ar trebui să facă un fel de simulare la locul de muncă să vadă unde sunt zonele unde se aglomerează mai multe persoane, la intrare, în lift, în acccesul în birouri”, afirmă profesorul Rafila.
Afirmația a fost făcută după vizionarea unui experiment japonez în care se arătă cum se răspândește COVID-19 când oamenii iau masa sub forma unui bufet suedez. ”Ce se întâmplă cu spațiile comune, toalete, să se ia măsuri care să evite ce ați arătat dumneavoastră. O să vă dau un exemplu foarte simplu legat de servirea mesei care a dus la contaminarea persoanelor aflate acolo – înghesuiala era prea mare, ele erau la distanță mult prea mică una de cealaltă, dar ca să evităm asta – mâncarea trebuia porționată, pusă în farfurie de personalul de servire și fiecare mergea și-și lua farfuria fără să mai circule în toată zona respectivă”, consideră specialistul.
Acesta subliniază că riscul de transmitere nu se poate elimina, ci doar diminua:
”Noi putem să-l diminuăm foarte mult, dar nu-l putem elimina. Și aș insista asupra acestui element pentru că sunt foarte multe persoane care spun că vor lua măsuri ca să elimine orice risc de transmitere. Lucrul ăsta este imposibil, fie că ne referim la infecția cu noul COVID-19, fie că ne referim la orice altă infecție pentru că eliminarea riscului nu este în natura niciunui tip de activitate. De aceea, spuneam că trebuie să facem o evaluare a riscului și există inclusiv servicii de medicina muncii care pot face acest lucru, după care spațiul sau activitatea trebuie organizată într-un mod care să reducă interacțiunile, să reducă activități în comun”.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
