Coronavirus, ce produce în organism și cât durează boala

Răspândirea rapidă a coronavirusului botezat de OMS - COVID-19 - a stârnit panică pe tot globul, în ciuda faptului că 99% din infecțiile raportate și de decese sunt pe teritoriul Chinei continentale.

Mai exact, conform datelor furnizate de platforma John Hopkins la ora 13.23, ora României, în lume erau înregistrate 79.524 cazuri de infecție, dintre care 77.150 în China continentală. Din cele 2.626 de persoane decedate, 12 orți au fost confirmați în Iran, 8 în Coreea de Sus, 4 în Italia, 3 sunt pe nava Diamond Princess, câte 1 în Franța, Japonia, Filipine și Taiwan. De asemenea, rata cazurilor videcate a crescut la peste 30%, ajungâng la 25.160 de persoane.

Cercetătorii și publicațiile medicale de specialitate din întreaga lume au convenit, înainte ca OMS să o ceară, ca toate informațiile despre coronavirus să fie cu liber acces, astfel încât toată lumea să le poată vedea. De la o zi la alta apar noi informații, dar până acest moment se știe co noul coronavirus are anumite efecte nefaste asupra organismului uman, efecte care explică în mare parte decese. Iată ce se știe, deocamdată:

Diferite niveluri de severitate a infecției

Noul coronavirus apărut în China, în provincia Hubei, botezat COVID-19, aparține unei familii de virusuri care pot provoca boli respiratorii la om, pornind de la o banală răceală până la afecțiuni mai severe, cum ar fi sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS).

Se consideră că acest coronavirus a „sărit" la un om dintr-o sursă animală încă neidentificată, și că se răspândește în principal prin picături de salivă, cum ar fi cele generate atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Dar poate fi vorba și de transmitere prin contact direct. Simptomele pot să apară la între 2 și 14 zile de la infecție. Cu toate acestea, unii pacienți nu prezintă niciun simptom, notează CDC.

Virusul se înmulțește în tractul respirator și poate provoca o serie de simptome, a arătat Dr. Maria Van Kerkhove, care conduce programul OMS pentru Urgențe de Sănătate.

„Avem de la cazuri ușoare, care arată ca răceala obișnuită, care prezintă unele simptome respiratorii, dureri în gât, curge nasul, febră, până la pneumonie. Și pot exista niveluri diferite de severitate a pneumoniei, prin cedarea mai multor organe și deces", a declarat aceasta, într-o conferință de presă susținută la Geneva, săptămâna trecută. În majoritatea cazurilor, a arătat oficialul, simptomele au fost ușoare.

„Am văzut date medicale de la aproximativ 17.000 de cazuri și, în general, în 82% dintre acestea au fost simptome ușoare, în 15% dintre cazuri au fost simptome severe și în 3% dintre acestea au fost simptome clasificate drept critice", a arătat Van Kerkhove.

Febră, tuse, pneumonie

Un studiu realizat pe baza datelor de la 138 de pacienți infectați cu noul virus din Wuhan, publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA) din 7 februarie, a arătat că cele mai frecvente simptome au fost febra, oboseala și tusea uscată. O treime dintre pacienți au raportat, de asemenea, dureri musculare și dificultăți de respirație, în timp ce aproximativ 10% au prezentat simptome atipice, inclusiv diaree și greață.

Pacienții, care aveau vârsta cuprinsă între 22 și 92 de ani, au fost internați la Spitalul Zhongnan, afilait la Universitatea Wuhan, în perioada 1-28 ianuarie. „Cazurile la copii au fost rare", au notat autorii. Dar deși majoritatea cazurilor păreau a fi ușoare, toți pacienții au dezvoltat pneumonie.

Aproximativ o treime dintre pacienți a dezvoltat ulterior dificultăți severe de respirație, necesitând tratament în unitatea de terapie intensivă. Bolnavii critici erau mai în vârstă și aveau alte afecțiuni subiacente, precum diabet și hipertensiune. Dintre cei 138 de pacienți, 6 au murit, asta însemnând o rată de mortalitate de 4,3%.

Un alt studiu, publicat pe 24 ianuarie în The Lancet, a arătat că în organismele pacienților infectați și grav bolnavi se produce o „furtună de citokine". Starea este o reacție imună severă în care organismul produce masuv celule și proteine imune care pot distruge alte organe. Unii experți spun că acest lucru ar putea explica decesele la pacienții mai tineri. Statisticile din China arată că unele persoane cu vârste de 30, 40 și 50 de ani, care nu ar fi avut probleme medicale anterioare, au murit din cauza bolii.

Plămânii – zona zero

Pentru majoritatea pacienților, COVID-19 debutează și se termină în plămâni, deoarece la fel ca virusurile gripale, coronavirusurile provoacă boli respiratorii. Și simptomele sunt asemănătoare gripei: pacienții infectați cu coronavirus pot începe cu o febră și tuse care progresează spre pneumonie sau mai rău.

După epidemia SARS din 2003, Organizația Mondială a Sănătății a arătat că boala dată de coronavirus atacă plămânii, de regulă, în trei faze: replicarea virală, hiper-reactivitatea imună și distrugerea pulmonară.

În primele zile ale infecției, noul coronavirus invadează rapid celulele pulmonare umane. Aceste celule pulmonare sunt împărțite în două categorii: cele care formează mucus și cele ciliate, care au niște firișoare numite cilii, al căror rol este să curețe tot felul de reziduuri, precum polenul sau virușii.

Matthew B. Frieman, profesor asociat la Facultatea de Medicină a Universității din Maryland, a explicat pentru National Geographic, că SARS prefera să infecteze și să omoare celulele ciliate, care apoi au slăbit și umplut căile respiratorii ale pacienților cu resturi și lichide. El crede că noul coronavirus face exact la fel, întrucât primele studii asupra COVID-19 au arătat că mulți pacienți dezvoltă pneumonie la ambii plămâni, însoțită de simptome precum scurtarea respirației.

Acesta este momentul când se declanșează a doua fază în sistemul imunitar. „Trezite" de prezența unui invadator viral, organismele umane luptă împotriva bolii, inundând plămânii cu celule imune pentru a elimina atacatorul și a repara țesutul pulmonar.

Când funcționează corect, acest proces inflamator este strict reglementat și se limitează numai la zonele infectate. Dar, uneori, sistemul imunitar se declanșează mult prea puternic și celulele imune prea multe ucid orice în calea lor, inclusiv țesutul sănătos.

În timpul celei de-a treia faze, leziunile pulmonare continuă să crească - ceea ce poate duce la insuficiență respiratorie. Chiar dacă decesul nu are loc, unii dintre pacienții care supraviețuiesc rămân cu leziuni pulmonare permanente. Conform OMS, SARS lăsa „găuri" în plămâni, făcându-i să arate ca un fagure - și aceste leziuni sunt prezente și la plămânii afectați de noul coronavirusul.

Afectare intestinală

Aproape un sfert dintre pacienții infectați la precedentele două epidemii date de câte un coronavirus, SARS și MERS, au avut diaree. Dar Frieman spune că nu se știe sigur dacă noul coronavirus face la fel, deși cercetătorii cred că acesta folosește același receptor ca și SARS, receptor care se găsește în plămâni și intestinul subțire.

Două studii - unul publicat în New England Journal of Medicine și unul publicat în medRxiv - care au implicat 1.099 de cazuri - au detectat virusul în probe de fecale, ceea ce ar putea indica că virusul s-ar putea răspândi și așa. Dar aceste constatări sunt departe de a fi concludente.

Cât durează boala

Studiul publicat în JAMA a arătat că, în medie, oamenii ajung să aibă probleme grave de respirație în cinci - opti zile de la debutul simptomelor, dar nu a putut stabili o perioadă critică pentru decese.

Însă, un studiu anterior, publicat în Journal of Medical Virology, a arătat că, în medie, persoanele infectate au decedat în termen de circa 14 zile de la debutul bolii.

Un raport de caz, publicat în New England Journal of Medicine, a oferit, de asemenea, o privire asupra modului în care infecția coronavirus afectează organismul în timp.

Raportul a examinat datele medicale ale unui bărbat în vârstă de 35 de ani, care a fost primul caz de infecție de pe teritoriul SUA. Primul simptom a fost o tuse uscată, urmată de febră. În a treia zi de boală, pacientul avea greață și vărsături, urmată de diaree și disconfort abdominal în a șasea zi.

Până în a noua zi, el a dezvoltat pneumonie și avea dificultăți de respirație. Până în a douăsprezecea zi, din fericire, starea lui s-a îmbunătățit și febra a scăzut. Îi mai curgea doar nasul. Și în ziua 14, bărbatul era asimptomatic, cu excepția unei tuse ușoare. El era încă internat la momentul publicării raportului, pe 31 ianuarie.

Reinfectarea, și mai periculoasă

Reinfecția cu noul coronavirus este posibilă și este chiar mai gravă, susțin, sub protecția anonimatului, unii medici din Wuhan. Aceștia arată că tratamentul luat de pacienții infectați slăbește țesutul cardiac, iar la o reinfectare, cordul nu mai rezistă acestui tratament dur. 

Actualizat la 24 februarie 2020