COVID-19: de ce se formează cheagurile de sânge, care duc la forma gravă a bolii

Cheagurile de sânge continuă să facă ravagii la pacienții cu infecție severă COVID-19 și un nou studiu explică ce le poate provoca ala cea mai mare parte a pacienților.
Vinovatul pare să fie un anticorp autoimun care circulă în sânge, atacă celulele și declanșează cheaguri în artere, vene și vase microscopice. Cheagurile de sânge pot provoca evenimente care pun viața în pericol, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale. Și, în COVID-19, cheagurile microscopice pot restricționa fluxul de sânge în plămâni, afectând schimbul de oxigen.
În afara noii infecții cu coronavirus, acești anticorpi care cauzează cheaguri sunt de obicei observați la pacienții cu sindromul antifosfolipidic, care este o boală autoimună. Conexiunea dintre autoanticorpi și COVID-19 a fost neașteptată, spune autorul corespondent Yogen Kanthi, doctor în științe medicale, profesor asistent la Michigan Medicine Frankel Cardiovascular Center și cercetător la National Institutes of Health's National Heart, Lung, and Blood Institute. „La pacienții cu COVID-19, continuăm sa vedem un ciclu implacabil, autoamplificator de inflamație și coagulare în corp”, spune Kanthi. „Acum, aflăm că autoanticorpii ar putea fi un vinovat în această buclă de coagulare și inflamație care face ca oamenii care se luptau deja să fie și mai bolnavi. Unele dintre cele mai grave coagulări pe care le-am văzut vreodată”.

Un anticorp, responsabil de formarea cheagurilor

Coautorul studiului, Jason Knight, doctor în științe medicale, reumatolog la Michigan Medicine, studiază de ani buni anticorpii sindromului antifosfolipidic în populația generală.
„Jumătate dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 au fost pozitivi pentru cel puțin unul dintre autoanticorpi, ceea ce a fost o surpriză destul de mare”, spune Knight, de asemenea profesor asociat de medicină internă și un expert de frunte în bolile cauzate de autoanticorpi.
În noua publicație Science Translational Medicine, au descoperit că aproximativ jumătate dintre pacienții care erau foarte bolnavi de COVID-19 prezentau o combinație de niveluri ridicate atât de anticorpi periculoși, cât și de neutrofile super-activate, care sunt distructive, care explodează celulele albe din sânge. 
În aprilie, echipa a fost prima care a raportat că pacienții spitalizați pentru COVID-19 sever au avut niveluri mai ridicate de capcane extracelulare neutrofile în sânge.
Pentru a afla mai multe, au studiat împreună neutrofilele explozive și anticorpii COVID-19 în modele de șoareci, pentru a vedea dacă aceasta ar putea fi combinația periculoasă din spatele cheagurilor.
„Anticorpii de la pacienții cu infecție activă COVID-19 au creat o cantitate izbitoare de coagulare la animale - unele dintre cele mai grave coagulări pe care le-am văzut vreodată”, spune Kanthi. „Am descoperit un nou mecanism prin care pacienții cu COVID-19 pot dezvolta cheaguri de sânge.”

Cheagurile de sânge, cele mai severe

Cercetătorii spun că aceste descoperiri nu sunt încă pregătite pentru practica clinică, dar adaugă o nouă perspectivă cercetării robuste a trombozei și a inflamației la pacienții cu COVID-19.
Kanthi Knight, primul autor Yu (Ray) Zuo, doctor în științe medicale și colegii lor doresc acum să știe dacă pacienții grav bolnavi cu niveluri ridicate ale acestor anticorpi ar avea rezultate mai bune dacă anticorpii sunt blocați sau eliminați.
Dacă da, acest lucru ar putea justifica un tratament agresiv, cum ar fi plasmafereza, care este frecvent utilizată în bolile autoimune severe, explică Zuo. Aceasta implică scurgerea sângelui printr-un IV, filtrarea acestuia și înlocuirea acestuia cu plasmă proaspătă care nu conține acei anticorpi asociați cu cheaguri de sânge.
„Știm că persoanele cu cel mai ridicat nivel de autoanticorpi s-au descurcat mai rău în ceea ce privește funcția respiratorie, iar anticorpii au provocat inflamații chiar și în celulele sănătoase”, spune Zuo, profesor asistent de medicină internă și reumatolog la Michigan Medicine.
„Nu știm încă ce declanșează organismul să producă acești anticorpi, așa că următorul pas ar fi cercetarea suplimentară pentru a identifica factorii declanșatori și țintele anticorpilor”, adaugă Knight.
În plus, aceste constatări aduc noi întrebări legate de utilizarea plasmei convalescente ca posibil tratament COVID-19, dar echipa spune că sunt necesare mai multe cercetări pentru a examina această preocupare. „Cercetăm acum cât timp acești anticorpi rămân în circulație după recuperarea după noul coronavirus”, spune Knight.
Cercetătorii desfășoară în prezent un studiu clinic randomizat numit DICER, care testează un bine cunoscut agent anti-coagulare, dipiridamolul, la pacienții cu COVID-19 pentru a determina dacă este mai eficient decât un placebo în reducerea cheagurilor de sânge excesive.

Studiul poate fi găsit aici