EXCLUSIV De ce 20% dintre bolnavii COVID-19 fac forme grave, iar restul sunt asimptomatici. Prof dr Bubenek: Există niște gene
Prof dr Șerban Bubenek, medic anestezist, a vorbit la emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, despre diferențele dintre pacienții...
Invitat al emisiunii Academia de Sănătate a DC Medical, profesorul și medicul anestezist Șerban Bubenek, fost manager al Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof dr C.C. Iliescu”, a explicat că , deși încă nu există date exacte legate de motivul pentru care 20% dintre bolnavii de COVID-19 fac forme grave, în timp ce ceilalți sunt asimptomatici, el este de părere că anumite gene ar fi responsabile pentru acest fapt.
Pornind de la definiția sepsisului, despre care lumea medicală a concluzionat că trebuie schimbată, Prof dr Șerban Bubenek a explicat cum se aplică aceasta și în cazul infecției cu noul coronavirus.
"În 2016 , conferința Sepsis trei, care este, să spunem, Biblia oricărui intensionist astăzi, a stabilit foarte clar că definiția sepsisului trebuie schimbată. Ea astăzi constă în faptul că sepsisul este definit ca o insuficiență organică la nivelul oricărui organ, apărută ca urmare a unui răspuns neadaptat la o agresiune bacteriană, virală sau fungică. Iată, dintr-o dată, toată lumea medicală este de acord că această dramă, care se cheamă răspuns inflamator Sepsis, este datorat unui răspuns neadecvat al gazdei. Lucrul acesta este foarte simplu de înțeles și în cazul infecției cu COVID-19. Noi știm că 80 la sută din pacienți dezvoltă o formă asimptomatică și că doar 20 la sută din pacienți dezvoltă simptome mai mult sau mai puțin severe și dintre aceștia, cam 10 la sută vor dezvolta simptome severe până la insuficiență respiratorie sau șoc", a explicat medicul.
De ce 20% dintre bolnavii de COVID-19 fac forme grave, în timp ce ceilalți sunt asimptomatici.
"Nu avem în clipa de față un raspuns. De peste 15 ani de când genomica și și proteomica au apărut și s au mișcat și către teramie intensivă, se fac suficient de multe studii pentru a afla care ar fi determinismul genetic al acestui răspuns inadecvat.Exista niste gene care eventual ar putea fi vinovate, dar nu avem date care sa ne permita sa spunem ca un anumit bolnav a făcut o formă gravă din cauza sepsis sau din șoc septic, din cauza genei X sau Y", a spus acesta.
Potrivit medicului, cercetătorii americani vor să facă un studiu planetar, care ar putea furniza date și în acest sens.
"Stiu ca în clipa de față există și s-a propus și Ministerului Sănătății, de către o mare universitate americană, un studiu pe 450 de pacienți asimptomatice și 450 de pacienți terapie intensivă, din România, asta este cota acordată României, cărora să li se preleveze probele de virus prin PCR și care să fie ulterior trimise spre a fi studiate în marile laboratoare de genomică și de proteomică din Statele Unite. Va fi un studiu planetar. Din păcate este un studiu pe bani și nici dacă Ministerul Sănătății va putea investi cei 500 de mii de dolari ceruți de coordonatorii acestui studiu pentru a prelucra datele.
Din aceste date am putea afla care sunt diferențele între pacienții care sunt asimptomatici și pacienții simptomativi, la nivel genetic, pentru populația care a fost afectată în România. Chiar dacă România nu va participa la acest studiu sunt sigur că la sfârșit vom avea niște date", a explicat Prof dr Șerban Bubenek.
VIDEO
-
-
De ce provoacă statinele dureri musculare14.12.2025, 21:01
-
EXCLUSIV Plante și ceaiuri care ajută la curățarea plămânilor14.12.2025, 19:42
-
Cum te ajută regula 30:15 ca să scapi de durerile de spate14.12.2025, 18:52
-
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
COVID-19, evoluție neașteptată
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
Descoperirea făcută acum despre COVID. Cele trei opțiuni de tratament antiviral. Adevărul despre remdesivir, molnupiravir și ritonavir
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
