INSP a actualizat definiția de caz la pacienții cu coronavirus: ce noutăți au apărut

INSP a actualizat definiția de caz la pacienții cu coronavirus. Astfel, au apărut „decesul la pacient confirmat cu coronavirus” şi „caz COVID-19 asociat asistenţei...
Definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus au fost actualizate marţi de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, fiind introduse noi noţiuni - „caz COVID-19 asociat asistenţei medicale'”, „caz COVID-19 comunitar”, dar şi ce înseamnă „deces la pacient confirmat cu COVID-19”.
Potrivit site-ului INSP, un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de numărul de zile anterioare datei debutului sau confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (ziua 1).
Pot exista următoarele situaţii:
*** Caz COVID-19 comunitar
* simptome prezente la internare sau debut la 1 - 2 zile după internare;
* debut în zilele 3 - 7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară;
*** Asociere incertă
* debut în zilele 3 - 7 după internare şi informaţie insuficientă privind originea infecţiei, pentru a fi atribuit altei categorii;
*** Caz probabil COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)
* debut în zilele 8 - 14 după internare;
* debut în zilele 3 - 7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;
*** Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)
* debut la minimum 14 zile după internare
Cazurile cu debut în intervalul de 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi considerate fie ca având origine comunitară, fie cu asociere incertă. Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz în parte, precizează INSP.
Potrivit INSP, decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca ''decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută, majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului''.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se
suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19, arată sursa citată.
COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces, se mai precizează pe site-ul INSP.
INSP vine şi cu recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:
* Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar conform definiţiei de caz;
* Contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;
* Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant - 2 teste la 24 de ore interval;
* Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital - 2 teste la 24 de ore interval;
* Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie - de 2 ori pe lună;
* Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive;
* Hemodializaţi simptomatici;
* Hemodializaţi asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacienţilor;
* Persoane instituţionalizate simptomatice;
* Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;
* Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale - de 2 ori pe lună;
* Personal sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant;
Unităţile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienţi prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le deţin sau în alte
laboratoare.
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
COVID-19, greșeala majoră în privința tratamentului. Lupșe: Așteptăm minuni. Dacă ne-am fi vaccinat vârstnicii, nu am avea probleme
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Medicament pentru COVID, retras din UE. Pastila a avut de suferit după ce s-a constatat că are o eficacitate de doar 30%
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Adevărul despre măștile de protecție. Ce s-a aflat după 3 ani de pandemie. Cum ne-au afectat sănătatea
Cercetătorii spun adevărul despre măștile de protecție pe care le-am purtat în timpul pandemiei de COVID.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Ce pandemii amenință omenirea după Covid. Adrian Streinu-Cercel: Ne face să ne cutremurăm un pic. Am început să ne "jucăm" cu antimicoticele. Unii încearcă să pregătească omenirea
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Pandemia COVID-19, la final. OMS: Rămâne printre noi, chiar dacă nu mai reprezintă o urgență
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.