Președintele Klaus Iohannis a prezentat, astăzi, datele din Registrul Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (R-IAAM). Dar datele din registru nu arată și ce era mai important: focarele de COVID-19 din spitale...
În Registrul Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (R-IAAM), conform legii, toate unitățile sanitare din România trebuie să înregistreze infecțiile nosocomiale. Prin definiție, cum însuși ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, o spune, „o infecţie nosocomială înseamnă o infecţie apărută la un pacient, în spital, la 48 de ore de la internare, pe parcursul spitalizării, până la 30 de zile de la externare”. Ori, aici ar trebui să apară clar și focarele de COVID-19 din spitale, acelea unde pacienții și personalul medical și-au transmis unii-altora coronavirusul. Dar în documentele prezentate astăzi de președintele Klaus Iohannis, datele nu arată niciun focar COVID, mai mult, nici măcar nu includ datele pe care le are Ministerul Sănătății.
Mai exact, datele din registru prezentate de președinte (vezi pe DC NEWS tabelele cu toate datele din Registru) arată că, în România s-au înregistrat oficial, în intervalul 01.03.2020 – 30.09.2020, un total de 2.620 de evenimentelor adverse asociate asistenței medicale (EAAAM) cu rapoarte de analize. Nu se spune și ce patogen a provocat infecția în aceste tabele. Asta deși în fiecare raport, conform criteriilor de raportare aprobate din 2016, se precizează clar germenele care a provocat infecția și sursa acestuia.
Din cele 2.620 de cazuri de EAAAM, 1.356 de cazuri raportate au avut drept consecință o infecție. Dintre acestea, 274 s-au petrecut în spitalele care tratează doar pacienți COVID, iar 557 în spitalele suport COVID.
Dar, tabelul următor spune că, EAAAM cu „consecința asupra pacientului infecție cu SARS CoV-2”, în total au existat doar 211 cazuri, și acestea sunt adunate, la grămadă, din spitalele COVID (39 de cazuri), suport COVID (62 de cazuri) și nonCOVID (110 cazuri).
Aici, cifrele se bat cap în cap, și asta se vede foarte bine la cazurile din spitalele care tratează exclusiv pacienți COVID. Mai exact, avem raportate 274 de cazuri de infecție nosocomială în spitalele COVID, și doar 39 de pacienți cu SARS CoV-2.
Or, cifrele de aici sunt mult prea mici. Informații, deși nu tocmai complete, găsim în Raportul Ministerului Sănătății (link direct), care arată că în perioada 28 martie - 19 octombrie (adică aproximativ aceeași cu cea din Registru), în unitățile sanitare din România s-au înregistrat, de fapt, 369 de focare de infecție cu coronavirus! Iar ele au avut ca rezultat infectarea a 4.546 de persoane! Nu a 39! Și nici a 211!
Evident, numărul de 4.546 de persoane include, la grămadă, atât pacienții cât și personalul medical și ne-medical infectat din respectivele spitale, pentru că Ministerul nu dă cifrele defalcat, pe fiecare categorie în parte. Totuși, aflăm măcar că cele mai multe focare în unități medicale au fost înregistrate în județele:
Iași - 32 de focare - care au rezultat în infectarea a 470 de persoane;
București-Ilfov - cu 30 de focare și 309 persoane infectate;
Brașov - cu 23 de focare și 318 persoane infectate
Prahova - cu 21 de focare și 268 de persoane infectate.
Notabilă este și Dâmbovița, care cu doar 9 focare în unități sanitare a „reușit” un număr de 329 de persoane infectate, mai mult decât sunt declarate în București-Ilfov.
Aceste focare cu multe cazuri sunt ignorate voit de către autorități. Și spunem asta pentru că focarele COVID din unitățile medicale sunt EXCLUSE din calculele pe care le fac, zilnic, autoritățile!
Mai exact, focarele nu sunt luate în considerare la calculul incidenței cumulate a cazurilor pe 14 zile, calcul în baza căruia se poate impune carantină într-o localitate! Or dacă sute de cazuri dintr-un oraș sunt ignorate, este posibil incidența reală - adică numărul de cazuri la mia de locuitori - să fie mai mare în realitate decât cea anunțată de oficialități.
La insistențele redactorilor DC Medical, care încercau să elucideze motivul acestei „omiteri”, Grupul de Comunicare Strategică ne-a transmis sec că „așa prevede legea”, și ne-a citat un articol din HG 856/14.10.2020 care arată, ad litteram:
„Art. 4. (4) La stabilirea incidenței la 1.000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în considerare focarele din centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, inclusiv căminele, internatele și spitalele”.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
