Lambda este o nouă variantă de coronavirus care se răspândește rapid în lume.
„Varianta Lambda de coronavirus este purtătoare a unei serii de mutații cu implicații fenotipice suspectate, cum ar fi o potențială transmisibilitate mai mare sau o posibilă rezistență crescută la anticorpi neutralizanți”, a raportat OMS în luna iunie. În prezent, această tulpină este prezentă în aproape 30 de țări din lume.
Cu toate acestea, nu există încă studii fiabile sau concluzii ferme cu privire la această variantă.
Varianta a fost identificată pentru prima dată în Peru, în luna august 2020. În această țară, în 81% dintre toate cazurile de coronavirus analizate din aprilie a fost identificată varianta lambda. În Argentina și Chile, cifra a fost de aproximativ o treime în ultimele luni.
Lambda a fost clasificată drept "variantă de interes", nefiind deocamdată la fel de periculoasă ca Delta, considerată "variantă de îngrijorare", potrivit euronews.com.
"Unul dintre motivele pentru care este greu de înțeles amenințarea reprezentată de Lambda, folosind cercetările din laborator, este că are un set neobișnuit de mutații, în comparație cu alte variante. Lambda are un model unic de șapte mutații în proteina spike, pe care virusul o folosește pentru a infecta celulele umane", a declarat doctorul Jeffrey Barrett, director la Institutul Wellcome Sanger din Marea Britanie, pentru Financial Times.
Un studiu al NYU Grossman School of Medicine (care nu a fost încă evaluat de medici), publicat pe 3 iulie, a sugerat că vaccinurile sunt, de fapt, eficiente împotriva variantei Lambda.
Variantele coronavirusului sunt împărțite de către OMS în două categorii: „variante de interes”, ce conduc la apariția unor cazuri grupate sau se manifestă în mai multe țări - Lambda aparține acestei categorii; „variantele îngrijorătoare”, la un nivel mai ridicat, despre care s-a dovedit că sunt mai infecțioase, mai greu de controlat sau conduc la forme mai grave de boală.
A doua categorie include, spre exemplu, varianta Delta, descoperită inițial în India, care a determinat autoritățile britanice să amâne eliminarea restricțiilor anti-Covid-19, măsură care ar fi trebuit să intre în vigoare la 21 iunie.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
