Octavian Jurma, scenariu îngrijorător: valul 5 ar putea fi mai agresiv
Cercetătorul Octavian Jurma crede că următorul val al pandemiei ar putea fi și mai agresiv decât ultimul. El a publicat acest scenariu după analiza datelor făcute publice până la data de 20.11...
Cercetătorul Octavian Jurma face o analiză a datelor pandemiei și constată că următorul val ar putea fi mult mai agresiv decât ultimul.
Iată ce spune el pe contul său de socializare:
„ era un refren popular după Revoluție.
Îl auzim deja de la nivelul conducerii României în ciuda dezastrului sanitar în care încă ne aflăm. Îmi și imaginez ușurarea guvernanților, dar și a multor negaționiști români când văd că "oficial le merge prost" țărilor din occident. Astfel, dacă vor fi încolțiți cu întrebări de reporteri, autoritățile vor putea spune [din nou] că dezastrul de la noi nu a fost așa de rău: "nu vedeți că se întâmplă și în Germania și Austria?".
Dar ce se întâmplă în țările cu rată mare de vaccinare? În imagine aveți trei grafice.
În primul avem incidența la 100.000 în 14 zile (NRK14), indicatorul standard în Europa, pentru UK (mov), Italia (verde) și România (roșu). Incidența echivalentă la 1.000 (R1K14) se obține cu ușurință, împărțind NRK14 la 100.
Așa cum se vede, România este surprinzător de bine aliniată cu Italia, inclusiv în valul 3, cu diferența că Italia are o rată de testare (număr de teste la 1 milion de locuitori) de 3x mai mare la o incidența de 3 ori mai mică (vezi graficul din casetă pentru testare).
În vară însă, România, fără lock-down și fără vaccinare, pare să țină mai bine pandemia sub control decât Italia și în general mult mai bine decât majoritatea țărilor din Europa, care au aplicat în toată această perioada măsuri mult mai stricte de control a pandemiei.
Am făcut în altă parte o analiză comparativă între Marea Britanie și Italia în privința strategiei de gestionare a pandemiei după valul 3. Dacă Italia a adoptat certificatul verde că metodă de relaxare selectivă, Marea Britanie a adoptat o strategie de relaxare generală.
Diferența dintre curbele epidemice produse de cele două strategii este evidență.
Marea Britanie are o strategie mult mai apropiată de România, începând cu luna august 2021, când și ei au trecut la relaxare aproape completă. Chiar dacă, după relaxare, incidența a revenit rapid în UK la nivelul vârfului valului 4 și se menține constant la peste 6 la mie, datorită ratei incomparabil mai mari de vaccinare, numărul de cazuri grave și decese rămâne scăzut, după aproape 4 luni, cu zeci de mii de cazuri zilnice.
Marea Britanie face, așadar, un experiment atent controlat, în care lasă pandemia să evolueze relativ liber sub protecția vaccinării și testării, în speranța că va obține imunizarea de masă de 90% prin vaccinarea și infectare. Este o strategie extrem de riscantă, care necesită un efort uriaș de testare și secvențiere, pentru a nu scapă de sub control, lucru pe care, evident, guvernul britanic îl face.
Datorită acestui experiment britanic știm, încă din iulie, că vaccinarea frânează puternic circulația versiunii Delta, dar nu o poate opri, fără măsuri suplimentare. Prin populația vaccinată cu mai multe de 4-6 luni în urmă, Delta circula la fel de ușor ca Alpha, printr-o populație nevaccinată.
Știm, de asemenea, din strategia italiană, că certificatul verde este o măsură suplimentară suficientă pentru a reduce mult, de aproape 5x mai mult, circulația virusului, dacă este folosit în combinație cu o rată mare de vaccinare.
Mai știm și din datele din Israel că doza 3 (booster) este esențială pentru a opri rapid aceste valuri ale nevaccinaților și a celor cu imunitatea scăzută după 6 luni de la infectare sau vaccinare.
În graficul de jos aveți și alte țări pe care le urmărim comparativ.
Aparent, cu o strategie de relaxare completă, mult peste nivelul oricărei alte țări din Europa, România a reușit să reducă cel mai mult rata de infectare din Europa în vara anului 2021. Cu alte cuvinte, relaxarea mioritică e mai eficientă decât carantina și vaccinarea vestică.
Cum e posibil așa ceva?
Secretul succesului nostru este, evident, testarea în masă, mai precis absența ei.
---------------
România are acum o rată de testare zilnică de doar 2.500 teste per milion de locuitori în plin val 4-Delta. În vară testam pe jumătate, sub 1.250 de teste pe zi per 1 milion locuitori.
În casetă aveți ilustrată situația comparativă a testării în acest moment (sursă OWD).
Austria are o incidența de aproape 4x mai mare decât România, însă testează de 20x mai mult decât România (50,000 de teste pe zi per milion locuitori).
Italia are o incidența de aproape 4x mai mică decât România, însă testează de 3x mai mult decât România (8,000 de teste pe zi per milion locuitori).
Cu alte cuvinte, situația din România, acum, chiar dacă suntem, incontestabil, într-o fază rapid descendentă a valului 4, este mai gravă decât în multe din țările care iau la incidențe de la 1 sau 3 la mie măsuri de neconceput pentru autoritățile de noi, la 20 la mie.
Tot din aceste grafice se vede cât de mult ajută certificatul verde în țări care l-au adoptat la ieșirea din carantină (Franța, Italia) față de țări care l-au neglijat (UK, Germania)
---------------
Nici guvernul, nici mulți români, nu vor să știe care este realitatea epidemiologică din țară, pentru această ar strică discursul fantezist negationist din România.
Cu linie purpurie punctată este incidența din valu 4 în România aliniată la valul 4 din Marea Britanie.
Această aliniere arată unul din scenariile posibile după care poate evolua rata de infectare în România, în continuare este o creștere lentă cu oscilații mari după minimul valului 4, care va fi probabil în timpul vacanței din decembrie, când testarea va coborî la minimele anului.
Un alt scenariu, mult mai sinistru, este că valul 4 de este de fapt întârziat cu 2 luni în România (septembrie) față de valul 4 din Franța sau Italia și va fi urmat, peste 2 luni, în ianuarie, de o recidivă mai agresivă chiar decât valul 4. Este un scenariu enunțat și de col. dr. Gheorghiță.
În opinia mea, scenariul curent, cel mai probabil, pentru România rămâne între cele două, respectiv un platou relativ înalt cu profil ascendent, urmat de debutul unui nou val (valul 5) în februarie-martie, după modelul valului 3.
Orice prognoza în România este mult îngreunată de raportarea incompletă a datelor rezultate din secventiere și de inhibarea testării.
Indiferent de scenariu, consensul medical este că valul 5 va debuta anul viitor, fie ca recidivă Delta, sau datorită unei variante Delta Plus. Tocmai de aceea, reanimarea campaniei de vaccinare și adoptarea certificatului verde rămân măsurile cele mai importante care pot reduce impactul acestui nou val la un nivel suportabil.
NOTĂ: Această analiză a fost făcută pe baza datelor până la dată de 20.11.2021
-
-
EXCLUSIV Ce înseamnă metastazele cerebrale și când devin periculoase27.08.2026, 15:21
-
Ingredientul "sigur" care ar putea crește riscul de infarct și AVC27.08.2026, 13:45
-
-
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Long COVID, impact asupra creierului
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
