Cercetătorii au identificat predictori socio-economici care ar putea sta la baza unor strategii de stopare a răspândirii COVID-19.
În martie 2020, orașul New York a fost, din păcate, un epicentru al pandemiei. Șapte luni mai târziu, America se confruntă cu o nouă creștere a cazurilor de coronavirus, iar cercetătorii de la Universitatea Texas A&M speră să ofere informații și un context pentru a ajuta în bătălia contra acestui nou val.
Rich Whittle, doctorand la Texas A&M, menționează într-un studiu recent că până în aprilie 2020, New York City a reprezentat mai mult de o treime din cazurile confirmate ale națiunii, cu o rată de transmitere de cinci ori mai mare decât restul țării.
Whittle a vrut să analizeze aceste stadii timpurii ale răspândirii pandemiei în cartierele din New York pentru a descoperi dacă există factori socio-economici care ar putea fi asociați cu rata ridicată de pozitivitate la COVID-19.
„Lumea se confruntă cu prima pandemie globală de ceva vreme încoace, dar nu va fi ultima, așa că înțelegerea tiparelor de contact și a factorilor socio-economici care conduc la un număr mare de cazuri este important pentru sănătatea publică”, a arătat Whittle.
Studiul, publicat în BMC Medicine (link direct studiu), a identificat patru predictori semnificativi ai creșterii cazurilor de COVID-19 în New York:
1) cartierele cu densități mai mari ale populației au dus la o creștere a ratei de pozitivitate;
2) cartierele cu populații mai tinere (sub 18 ani) au dus, de asemenea, la o creștere a cazurilor;
3) gospodăriile cu venituri mai mari au dus la o scădere a numărului de cazuri;
4) iar rasa a arătat o asociere semnificativă cu cazurile detectate de COVID-19 - atât un procent mai mic de populație albă cât și un procent mai mare de populație de culoare au condus la rate crescute de pozitivitate.
„Din datele disponibile din primele etape, aceasta este ceea ce vedem și știm că aceste stadii incipiente sunt cu adevărat importante pentru a menține situația actuală, dar pentru viitoarele pandemii, sub control”, a spus dr. Ana Diaz Artiles, profesor asistent în Departamentul de Inginerie Aerospațială din Texas A&M și co-autor al studiului.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
