Stres crescut în perioada de pandemie pentru pacienții cu cancer: sondaj FABC
Peste 80% dintre pacienții cu cancer s-au confruntat cu un nivel crescut de stres în perioada de restricții impuse de pandemie, arată un sondaj realizat de FABC.
Pacienții cu cancer s-au confruntat cu un nivel mult mai mare de stres decât în mod obișnuit în perioada de restricții impuse de pandemie, relevă un sondaj realizat de FABC la nivel național, pe un eșantion reprezentativ de 70 de pacienți, cu vârste de peste 25 de ani.
Aproape 84% dintre cei intervievați au admis că s-au simțit mult mai stresați în perioada respectivă, aceștia fiind îngrijorați într-o proporție foarte mare (aproape 81%) că ar putea fi imunocompromiși, devenind astfel mai vulnerabili la infecții. Aproximativ 60% dintre respondenți au spus că au evitat să meargă la spital, deși aveau o programare și peste 69% au afirmat că au fost îngrijorați în legătură cu tratamentul și eventualele complicații ale acestuia. Peste 60% dintre respondenți au calificat nivelul lor actual de stres oncologic ca fiind peste 6, pe o scală de la 0 la 10.
Astfel, 54,4% dintre respondenți declară că s-au confruntat situații precum întârzieri, amânări sau chiar anulări ale programărilor la medicul curant, fie în ambulator, fie la spital. În plus, mulți dintre pacienți au decis chiar ei să amâne sau să anuleze programări la medicul specialist sau medicul de familie în această perioadă. Doar o cincime dintre pacienți au spus că nu au fost în niciuna din situațiile de mai sus.
În ceea ce privește întârzierile, amânările sau anulările, cele mai frecvente disfuncționalități au survenit în ceea ce privește consultul de reevaluare/urmărire a progresului bolii, aproape 53% dintre cei intervievați menționând că au fost în această situație. Un procent semnificativ de pacienți – aproape 34% - a raportat întârzieri/amânări sau anulări în ceea ce privește investigațiile și procedurile de diagnostic.
„Sondajul realizat de FABC arată că nivelul de stres al acestor pacienți a fost cu mult peste medie, datorită, pe de-o parte, perturbărilor apărute în sistemul medical, dar și lipsei de informații cu privire la implicațiile COVID-19 asupra patologiei lor specifice. Mulți dintre pacienți simt în această perioadă, probabil mai mult ca oricând, nevoia de suport psihologic și de sprijin susținut pentru a naviga cu bine printr-un sistem de sănătate afectat de pandemie. Încurajăm echipele medicale implicate în tratarea pacienților oncologici, în mod special medicii de familie și medicii curanți, să recomande cu atât mai mult în această perioadă accesarea serviciilor medicale de suport, cu precădere a serviciilor de consiliere psihologică. Acestea sunt extrem de importante pentru a menține un bun tonus mental al pacientului oncologic, cu influențe majore asupra stării generale de sănătate și capacității organismului de a lupta cu boala.”, spune Degi Laszlo Csaba, directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie.
Onco-plan.ro - prima resursă online dedicată pacienților cu cancer, menită să îi ajute în gestionarea stresului oncologic
Pacienții diagnosticați cu cancer pot găsi suport și informații pe platforma onco-plan.ro, dezvoltată de MSD România în parteneriat cu FABC, pe lângă servicii de consiliere psihologică. Această platformă susține persoanele cu cancer să preia inițiativa în crearea unui plan de gestionare a provocărilor emoționale și de comunicare, ce apar în urma unui diagnostic de cancer. De asemenea, le oferă exerciții practice despre cum poate fi ținut stresul sub control, precum și o metodă de evaluare a stresului pe o anumită perioadă de timp. De asemenea, îi ajută să își îmbunătățească stilul de viață și starea de sănătate pe termen lung, punându-le la dispoziție informații despre importanța nutriției. Nu în ultimul rând, platforma oferă indicații despre navigarea sistemului de sănătate și implicarea asociațiilor de pacienți în această direcție.
„Sondajul de față confirmă îngrijorările noastre cu privire la impactul major al pandemiei asupra pacienților oncologici în perioada stării de urgență și imediat după. În total, peste 45% dintre pacienții chestionați au raportat disfuncționalități în ceea ce privește accesul la analize de diagnostic și la tratament, ceea ce reprezintă un procent foarte mare. Drept urmare, medicii oncologi se vor confrunta cu problema tratării unui număr mult mai mare de pacienți depistați în stadii avansate de boală, situație în care opțiunile de tratament sunt mai puține”, spune Cezar Irimia, Președinte FABC.
„Mai mult ca oricând este nevoie de onco-planificare, un program de intervenție pentru a crește nivelul de educație privind cancerul și povara acestei afecțiuni în rândul tuturor actorilor din sistemul de sănătate: comunități, cetățeni, pacienți, cadre medicale, autorități publice și alți factori de decizie deopotrivă. Totodată, prin onco-planificare este abordată etapa supraviețuirii pe termen lung cu toate aspectele psihosociale și economice ale cancerului. Un nivel scăzut de educație privind sănătatea, în contextul actual, poate avea un impact negativ asupra capacității personale de a gestiona riscurile și de a naviga sistemul de sănătate. În același timp, poate conduce la lipsa de reacție sau întârzierea unor decizii critice, la nivel de sistem, în ceea ce privește activități de screening, depistare precoce, diagnosticare și tratament, cu implicații directe asupra rezultatelor clinice obținute la pacienți.”, spune Nicolas Renard, Managing Director, MSD România.
Accesul la diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului trebuie să constituie o prioritate
Din numărul total de pacienți cuprinși în sondajul FABC, cei mai mulți, respectiv 43,8%, au beneficiat de tratament chirurgical, aproximativ 40% de radioterapie, 34,4% de chimioterapie, aproape 23% de terapie țintită și 12,5% de imunoterapie.
“Deși întreaga atenție este îndreptată acum asupra combaterii răspândirii virusului SARS-CoV-2, nevoile de tratament ale pacienților cu cancer trebuie să constituie o prioritate. Cancerul continuă să ne afecteze și este esențial ca pacienții să aibă acces la tratament și servicii de asistență medicală și îngrijire, indiferent de nivelul de alertă al țării”, a adăugat Cezar Irimia, Președinte FABC.
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
-
-
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
