Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV, a anunțat că autoritățile vor să renunțe la utilizarea în continuare a vaccinului AstraZeneca.
Valeriu Gheorghiță, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea(CNCAV), a arătat că autorităţile intenționează să propună sistarea vaccinării cu serul de la compania AstraZeneca. El a menționat că numărul celor care aleg să se vacineze cu acest tip de ser este foarte mic.
„Pentru un management corect al stocurilor ne gândim serios să propunem poate că, de la începutul anului viitor, sistarea vaccinării cu vaccinul de la compania AstraZeneca, pentru că numărul celor care în acest moment se vaccinează este foarte redus şi atunci riscul de ieşire din perioada de valabilitate a dozelor este foarte mare şi nu poţi să comanzi să vină câteva zeci sau mii de doze. Foarte probabil că vom rămâne cel puţin cu aceste trei vaccinuri - Pfizer, Moderna şi vaccinul de la Johnson & Johnson -, cu care vom merge mai departe", a declarat Valeriu Gheorghiță, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
O companie britanică va începe în ianuarie testele clinice ale unui vaccin de a doua generație împotriva COVID-19, un plasture cutanat ușor de administrat care utilizează celule T pentru a ucide celulele infectate și care ar putea oferi o imunitate de durată mai lungă decât vaccinurile actuale.
Emergex firma din Abingdon, Oxfordshire, Marea Britanie, dezvoltă vaccinuri cu celule T, o creație a profesorului Thomas Rademacher, directorul executiv al companiei și profesor emerit de medicină moleculară la University College London.
Vaccinurile folosesc celulele T pentru a elimina rapid celulele infectate din organism, imediat după infectare, prevenind astfel replicarea virală și declanșarea bolii. În timp ce anticorpii produși de actualele vaccinuri COVID se lipesc de virus și îl împiedică să infecteze celulele, celulele T găsesc și distrug celulele infectate.
Celelalte vaccinuri, cum ar fi vaccinurile Pfizer/BioNTech și AstraZeneca/Oxford University, produc, de asemenea, un răspuns al celulelor T, dar într-o măsură mai mică.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
