EXCLUSIV Cum deosebești o aluniță sănătoasă de o aluniță periculoasă. Cum recunoști un melanom. Mihaela Leventer: Evoluează tăcut, fără simptome

Alunițele, cunoscute și sub numele de nevi, sunt mici leziuni cutanate care apar pe piele. Cum știi dacă alunița ta reprezintă o problemă.
Alunițele sunt formate din conglomerate de celule pigmentare numite melanocite.
Alunițele pot varia în dimensiune, culoare și formă. Ele pot fi prezente de la naștere (alunițe congenitale) sau pot apărea ulterior în timpul vieții (alunițe dobândite).
Aluniţele apar cel mai adesea în zonele cele mai expuse la soare, deoarece razele ultraviolete amplifică producţia de melanină. Atunci când celulele pielii nu sunt distribuite uniform suprafaţa pielii şi se adună într-un conglomerat se formează aluniţele.
Ce sunt alunițele?
"Alunițele sunt conglomerate de celule pigmentate, melanocite, cu caractere benigne.
În termeni medicali se numesc nervi melanocitari si apariția lor este determinată genetic dar uneori “developeaza” pe piele sub influența ultravioletelor naturale sau artificiale.
Tot expunerea la lumină poate produce o modificare a structurii intime si virarea spre o alunița activă sau chiar melanom, tumoră malignă a pielii", a declarat medicul dermatolog Mihaela Leventer, în exclusivitate pentru DC Medical.
Cum deosebești alunițele sănătoase de cele periculoase?
"O aluniță cuminte are culoare uniformă, dimensiune pană în 5 mm, e simetrică, a debutat în copilărie, tinerețe și e complet asimptomatică.
O aluniță activă are culoare neomogenă, margine neregulată, culoare variabilă, dimensiune în creștere sau e complet diferită de celelalte alunițe", a mai spus ea.
Când ar trebui sa ne îngrijoreze alunițele?
"O suspiciune de melanom se ridică atunci cand o aluniță apare dupa varsta de 25-30 de ani, e neagră, crește în suprafață și volum și sumează mai multe culori, de la roz, albicios, cafeniu, negru. Melanomul poate avea dimensiuni de la foarte mic, milimetric la dimensiuni mari și de obicei evoluează tăcut, fără simptome.
Pentru că aspectul inițial seamănă foarte mult cu alunițele, este mai bine să faceți controlul sănătății pielii anual. Un melanom descoperit la debut se vindecă prin operație", a mai completat Mihaela Leventer.
Identificarea alunițelor suspecte
Atunci când examinăm alunițele, este important să fim conștienți de caracteristicile care ar putea indica un risc crescut.
Urmele ABCDE pot fi utilizate ca ghid pentru identificarea alunițelor suspecte:
Asimetrie
Alunițele normale sunt în general simetrice, în timp ce cele suspecte pot avea forme asimetrice.
Bordură
Marginile unei alunițe sănătoase sunt regulate și bine delimitate, în timp ce cele suspecte pot avea margini neregulate.
Culoare
O aluniță normală poate avea o singură culoare uniformă, în timp ce cele suspecte pot prezenta variații de culoare, cum ar fi nuanțe de maro, negru, roșu sau albastru.
Diametru
Alunițele normale au de obicei un diametru mai mic de 6 milimetri, iar cele suspecte pot fi mai mari.
Evoluție
Dacă o aluniță suferă schimbări semnificative în timp, cum ar fi creșterea în dimensiune, schimbări în culoare sau apariția de simptome asociate, este important să consultăm un medic.
Dacă observăm o aluniță care prezintă caracteristici suspecte sau care prezintă modificări în timp, ar trebui să consultăm un medic specialist în dermatologie.
Un dermatolog poate evalua alunița și poate decide dacă este necesară o biopsie sau alte investigații suplimentare.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Câte scaune pe zi e normal să ai? Primul semn că ești constipat
Prevenția, investiția esențială pentru viitorul sănătății în România. Iulian Trandafir: Este o chestiune de educare a oamenilor
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
Cum ajută suportul psihologic pacienții oncologici. Dr. Lucia Stănculeanu explică rolul psihologului și psihiatrului în oncologie
Sedentarismul, factor agravant pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: La fiecare două ore, o mică pauză de două minute
Ce trebuie să știi despre centrele de permanență
Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Tratamentul pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: Se injectează această substanță
Noile terapii pentru cancer care prelungesc viața pacienților. Conf. univ. dr. Lucia Stănculeanu explică
Educaţie pentru sănătate predată de medici în şcoli. Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan: Vom trăi mai mult. Copiii noştri vor trăi mai mult şi mai bine
Radiografia sistemului medical. Ce vrea ministerul și care sunt așteptările cadrelor medicale
Radioterapia stereotaxică și brahiterapia, decontate prin CNAS. Dr. Matei Bâră: Oferim pacienților un tratament personalizat și adaptat fiecărei formațiuni tumorale
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
Liderul neurochirurgiei europene, impresionat de rezidenții români: Sunt dornici să învețe și vor să devină excelenți!
Cancerul care se poate moșteni. Dr. Eliza Gangone (SANADOR), avertisment pentru părinți
Testele genetice, rol în personalizarea tratamentului oncologic. Conf. dr. Viorica Rădoi: Facem plan de screening. Diagnostic precoce. Dr. Eduard Dănăilă: Sunt gratuite
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.