Antimicrobiene sau probiotice pentru piele? Ce spun medicii

În septembrie 2016, FDA a hotărât că săpunurile antiseptice și produsele de spălare antibacteriene care conțin triclosan, triclocarban sau alți 17 agenți antimicrobieni nu mai pot fi comercializate, deoarece producătorii lor nu au demonstrat că ingredientele sunt sigure și eficiente în prevenirea răspândirea infecțiilor.

Mai mult, utilizarea pe scară largă a antimicrobienelor se consideră că promovează creșterea și înmulțirea bacteriilor rezistente la antibiotice, cum ar fi Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), care poate provoca infecții dificil de tratat și care chiar pune viața în pericol, arată experții de la Harvard Medical School.

Probiotice, în locul antimicrobienelor?

S-ar putea să fi observat apariția recentă a unor sprayuri, creme și loțiuni noi, al căror scop este exact opusul celor declarat al antimicrobienelor. Mai degrabă decât eradicarea microbilor din piele, aceste produse, încadrate ca „probiotice”, sunt concepute pentru a ajuta la creșterea anumitor bacterii considerate a fi „benefice” pielii.

În teorie, produsele probiotice destinate pielii au sens, spune Dr. Suzanne Olbricht, șef al Secției Dermatologie la Centrul Medical Beth Israel Deaconess, afiliat la Harvard.

Ea citează un număr tot mai mare de cercetări care arată că microbii noștri comensuali - populațiile native de bacterii, viruși și ciuperci care ne colonizează pielea - sporesc sănătatea noastră.

„Este timpul să nu mai gândim pe modelul 'noi versus bacteriile noastre' și să începem să ne gândim la 'noi și bacteriile noastre'”, spune ea.

Au potențial probioticele dermatologice?

La fel cum medicii gastroenterologi folosesc bacterii fecale de la oameni sănătoși pentru a trata tulburările intestinale la unii bolnavi, este posibil ca dermatologii să ajungă să folosească bacterii de piele de la persoane sănătoase, pentru tratarea afecțiunilor cronice ale pielii la anumiți bolnavi.

În astfel de cazuri, teoretic, tulpinile benefice de bacterii se înmulțesc mai repede și lasă mai puțin loc pentru tulpini care provoacă boli. Deocamdată, există doar câteva studii foarte mici care indică faptul că probioticele pot fi utile în tratarea pielii uscate și sensibile, precum și a acneei.

Produse insuficient verificate

Deși produsele de piele probiotice sunt deja disponibile în magazine, rămân multe întrebări la care trebuie găsit un răspuns.

Are vreun produs amestecul potrivit de bacterii pentru a trata o anumită afecțiune? Este sigur? Este eficient?

Producătorii ar trebui să efectueze studii clinice controlate pentru a oferi aceste răspunsuri. Dar nimeni nu a făcut acest lucru până în prezent.

„Într-o bună zi - poate în cinci sau 10 ani - s-ar putea să ajungem să ne spălăm mâinile și apoi să aplicăm niște bacterii bune pentru a ne proteja pielea", explică dr. Olbricht.

Dar până când vor există suficiente dovezi care să susțină astfel de teorii - continuă ea-, pentru moment, pentru majoritatea oamenilor cu piele normală, săpunul simplu este cea mai bună opțiune.