Grăsimea se poate acumula şi în plămâni, în cazul persoanelor supraponderale şi obeze

Oamenii de ştiinţă au ajuns anterior la concluzia că persoanele care au un indice de masă corporală (IMC) peste valorile normale prezintă un risc ridicat de a dezvolta respiraţie şuierătoare şi astm şi au rate mai ridicate de astm sever, notează Agerpres.

O echipă de cercetători din Australia a concluzionat recent că depozitele de grăsime care îngustează căile aeriene ar putea fi cauza acestui risc ridicat, neexplicat până în prezent.

Studiul publicat în European Respiratory Journal, considerat primul de acest gen, a constatat că excesul de ţesut adipos a modificat structura căilor aeriene.

Cercetătorii de la Sir Charles Gairdner Hospital din Perth şi University of Western Australia au analizat probe prelevate de la 52 de persoane şi au examinat căile aeriene ale 1.373 de persoane.

Pentru a evalua impactul IMC asupra căilor respiratorii, ei au analizat plămânii persoanelor care au murit din cauza astmului, pacienţi diagnosticaţi cu astm care au decedat din alte cauze şi un grup de persoane care nu sufereau de astm.

Specialiştii au examinat microscopic cantitatea de grăsime din ţesutul pulmonar şi au comparat-o cu valoarea IMC a fiecărei persoane şi cu istoricul medical.

Cercetătorii au descoperit astfel o corelaţie între cantitatea de grăsime din plămâni şi greutatea corporală.

Se ştia anterior că grăsimea se acumulează în jurul altor organe, inclusiv ficat, dar nu a fost efectuată nicio cercetare pe tema impactului excesului de grăsime asupra căile respiratorii, notează Press Association.

''Faptul de a fi supraponderal sau obez a fost deja asociat cu astmul sau simptomele de astm mai grave. Cercetătorii au sugerat că această asociere ar putea fi explicată prin presiunea directă a excesului de greutate asupra plămânilor sau printr-o creştere generală a inflamaţiei creată de excesul de greutate. Acest studiu sugerează că un alt mecanism joacă, de asemenea, un rol în acest sens. Am descoperit că excesul de grăsime se acumulează în pereţii căilor respiratorii unde ocupă spaţiu şi pare să crească inflamaţia în plămâni'', a explicat doctor Peter Noble, profesor asociat la University of Western Australia din Perth.

''Credem că acest lucru cauzează o îngroşare a căilor respiratorii care limitează fluxul de aer în interiorul şi în exteriorul plămânilor şi acest lucru ar putea explica cel puţin parţial o creştere a simptomelor de astm'', a adăugat Noble, coautor al studiului.

Există în prezent speranţa că această descoperire în fază iniţială va conduce la studii aprofundate pe tema relaţiei dintre astm şi IMC ridicat, precum şi la cercetări privind posibilitatea inversării efectelor prin pierderea în greutate.